Economia românească şi euro

România nu lipseasti să s-ayun’iuseasca cu aderarea la zona euro, aca li tin’iseasti nai cama multi di condiţiili ti suntu ananghi, spusi tora ayon’ia guvernatorlu a Băncal’ei Naţionala, Mugur Isărescu. El cundil’e că instituţia ti u cumanduseasti andrupasti idheea ti adoptarea a monedal’ei unica europena tru anlu 2019, ama lugurseasti că aestă apofasi lipseasti s-hiba loata masi atumtea cându România va s-aprioachi cadelithea di gradlu di dizvoltari şi di performanţele economiti a vasiliilor dit zona euro.

Mihai Pelin, 28.11.2014, 11:51

România tin’iseasti tru aestu chiro tuti ateali tinti criterii nominali ti suntu ananghi tra adeararea la zona euro, cunuscute ca hiindalui criterili di Maastricht, ama şi dzati dit ateali 11 di criterii tra vigl’earea a dezechilibrilor macroeconomiti, ti s-baga tru lucru pi nivelu ali UE. Cu tuti aestiea, ari un grad di dezvoltari economică ti easti multu largu di atel nreghistrat tru vasiliili Occidentali şi tamam di aesta furn’ie România nu lipseasti să s-ayun’iuseasca tra sa u adopta moneda unică europeană, spuni guvernatorlu a Băncal’eii Naţionala. Ia ti spuni Mugur Isărescu:

“Ti nipistipseari, ama cadelithea, tuti ateali tinti criterii di Maastricht sunt tin’isiti şi par s-hiba bagati tru practico, aşi cum s-ved lucarli tru aestu chiro, sustenabil. Dit coadă agiumsim tru cap, ama nu lipseasti s-na harsim di primansus. Nu putem să zburam di tritearea la euro niti pisti doi ani. Ndrupam idheea di adoptari a euro ca un cinghel’iu, ca una halati ti dari sila, ama nu putem s-na himusimu tanal’iurea ti furn’ia că şi abordarea easti alta şi problemili a economiil’ei ali Românie sunt alti.”

Criteriile di convergenţă spun ti politica financiară, nivelu şi stabilitatea a pahadzlor, a tocurlor şi a cursului di alaxeari, un deficit bugetar cari lipseasti s-hiba sum 3% dit PIB, a deapoa gradlu di agiundzeari pi borgea publică s-hiba sum 60% dit PIB. Analiştil’i economit lugursescu că tra s-nu baga tru piricl’iu dezechilibri cabaia mari, România poati s-intra tru zona euro tasi tru oara tru cari va s-agiunga pi un nivel a PIB pi cap di banator di nai ptanu 60% dit media europeană, tru aestu chiro aestu indicator reprezentândalui masi niheama pisti giumitati dit medie.

FMI u alaxi tru creaştiri la 2,4% isapea mutrindalui avansul a PIB ti estan, chiro tru cari autorităţli di Bucureşti s-aşteaptă la una creaştiri economică di 2,8%. Tru 2013, economia românească lo irusi cu 3,5%, una di ateali nai cama analti rati di crişteari dit Europa. Nica ş-tru aesti condiţii, România easti condamnată“ la una creaştiri cu mari irusi di 5% tru an tra s-hiba pi idyea cali cu economiili occidentali şi tra sa u adopta moneda unică tru 2019, un scupo cu mari vole şi ti nu s-baga tru practico ma s-nu aiba politit hairlatiti, cundil’eadza specialiştil’i.

Armanipsearea: Tascu Lala