Dzuua Natsionalã a Armãn’ilor di Iutsido
S-bãneadzã Armãnamea!
Aura Piha, 23.05.2019, 20:36
Aza, 23 di Mai, s-iurtuseasti Dzuua Natsionalã a Armãn’ilor di Iutsido, ţi aduţi aminti Iradeua Amirãreascã datã di sultanlu Abdul Hamid II-lu ţi pruvidea ndrepturi administrativi și culturali ti Armãn’l’i dit Amirariljia Nturtseascã. Cathi an,tu Romãnii, ama și tu Machidunia di Nordu, Sãrbii, Vãryãrii, armãn’l’ii u nsimneadzã aestã sãrbãtoari, cu ma multi andamusi și manifestãri cultural-artistiti.Tahinima, București, s-ţãnu unã Sãmtã Liturghii pi armãneashti. Dgheavasea u adrã parintili paroh di la Adurn’earea ali Stãmãrii di Pipera și preftul armãn Yioryi Costa Yioryi, di Clinceni, iara apandisili li deadi psaltul Hrista Nastu, tu unã mushata muzicã bizantinã. Iventul fu andreptu di Stelian Toza cari cãlisi dupu prãndzu oaspiţli la livrãria Mihai Eminescu , iu s-feaţi lansari di carti a armãnlui Brane Stefanovschi dit Machiduniie. Ahurhindalui cu oara 11, la Muzeulu a Huryeatlui Romãn, s-feaţi Conferinţã di presã cu atsel’i 4 soţ dit proiectul multicultural european “Tenda”, cu isapi ti 4-li an’i di xitãxeari deadun. Zburãrã tu ahurhitã Directoarea a Muzeului, Lila Passima si cercetatoarea armãnã Georgiana Vlahbei, ca nicuchiri a aiștei andamusi, a dapoia pi arada cercetatori dit Vãryãrii și di Italie.Tu soni, cantarã pareia Boaţea a Pindului și furã bãgati antribari ti filmili proiectati și xitãxerli fapti tu ahãnti locuri dit Machidunia di Nordu, Vãryãrie, Gãrţii,Italii.Dicsearã, tut la Muzeu s-faţi proiecţia a unui filmu documentar ti comunitatea Mito dit sudlu ali Italie și tu soni oaspiţli va s-treacã unã searã armãneascã la pizzeria “ La Machedoni”. Custanţa, tu Piaţa Ovidiu, s-ţãnu un spectacol cu pareili di ficiuriţ di la sculiili numirlu 30, 39, 2, di la sculia di hoara Cogealac și di la ansamblul Lilici dit maiu, cumãdusit di Zoe Gica.Cantarã cu boaţea Lorena Babașcu, Iotis Nicolae, Maria Caraolani, Alexia Pãndichi, Cristiana Roșca, Florentina Gãrţu, Eliza Scupra, Nicu Uzu, Zelca Nicu, Mariana Beca, Rãzvan Grosu, Adi Uzun, Toni Caramitru, Stelian Arãu, Yiooryi Nicolae, Ioti Mela. Fu ș-un vernisaj di picturã la Muzeulu di Arheologhie, iu dr. Maria Pariza fu cl’imatã sã zburascã ti cartea dit soni.Estan, Armãnjlji di București iurtusescu deadun la Sala Mari a Pãlatil’iei, iu cunuscuta cãntãtoari di arãzgã armãneascã, Elena Gheorghe ţãni un ari concertu cu furn’ia aiștei sãrbãtoari armãneascã. Deadun cu ea s-alinã pi scenã, Gicu Coadã, Nicu Peanci cu pareia Steaua di Vreari.Oaspitã di tin’ie easti compozitoarea și interpreta Sirma Guci.Va s-gioacã pareia Vanghilizmolu di hoara Mihail Kogãlniceanu, cu cari Elena Gheorghe adrã aţeali dit soni video-clipuri, vidzuti di ma multu di 11 miliuni di mutritori. Cu aestã arasti, Elena va s-lanseadzã aţel dit soni Album muzical, cu cãntiţi ma nali ama și cama vecl’i. Aţea ţi nã hãrseaști easti cã di multu chiro aștiptam s-iasã dit “cutarlu armãnescu” cãnticlu a noastu ta s-avdã pi tuti mediili. Besa ali Elenã fu ta s-andreagã aestu mari iventu la Marea Salã di concerti, iu concerteadzã tuti pareili di anami dit xeani ţi yin tu Romãnie și iu minduim cã sã scrie unã frãndzã di isturie armãneascã tora seara. Concertul easti ti ihtibarea a mail’ei, ti clirunumia pirifanã ţi lipseaști scoasã tu migdani.Haristo Elena Gheorghe și tuţ alanţã ţi pitriţeţ mirachea ti cãnticlu și gioclu armãnescu la ahãntã dun’eauã (11 miliuni di vizualizãri) și iurtuseari mușeatã tu aestã mãyipsitoari searã cu muzicã, proiecţii video și gioc armãnescu!
S-bãneadzã Armãnamea!
Ti mulţã an’i Armãn’I di iuţido!
Textul ali Iradeua Amirãreascã datã di sultanlu Abdul Hamid II-lu:
“Maiestatea a lui Imperială, sultanlu, cari tu volea a lui cu mari dichi și gaile pãrintescu ti populili a lui, ș-teasi ghineţli și filotimia ti tuţ , fără alidzeari di etnii, pisti, acãţãndalui tu isapi prișcãviili dit chirolu dit soni, la cicioarli a scamnului imperial di vlusiţl’ii a lui, valahi, deadi cumandu, pi thimeilu a andrepturlor ţivili, di cari nãși s-hãrsescu isa cata cum alanti mileţ nimusulmani, comunităţli a lor s-aleagã muhtari (primari) dupu nomlu ţi easti pi urdinari; ca, dupu cum pruveadi practichia ti alanti comunităţ, reprezentantãl’ii valahi s-hibã aprucheaţ tu consiliili administrativi şi ca ifculii chivernisea amirãreascã dimãnã ca dascal’ii s-hibã numãsiţ di a lor comunităţ ti inspectarea a sculiilor şi s-hibã tin’isiti nomurli ti dișcl’idearea di nali sculii. Aestu Irade fu pitricut iuţido tu Amirãril’ie ti bãgarea tu practichie a pruviderlor a aiuștui nom. “