Dzuua a Român’ilor di Iutido
Nica dit bitisita a secolui al 19-lea, cându afirmarea ali identitati naţionala eara tru amprotusa ideologic tru Europa, istoriografia a epocal’ei zugrapsea România ca hiindalui una vasilie anvarligată di român’i.” Un veac şi giumitate ma amanat, situaţia nu easti fundamental ahoryea. Ari cama di doauă miliun’i şi giumitate di consâgeni tru Republica Moldova şi aproapea una giumitati di miliuni tru Ucraina, pi teritoriile româneşti dit apirita arachiti di Moscova al Stalin tru 1940, dupu un ultimatum. Suntu, tut cu tut, uidistu cu isakili nioficiale, cari nu suntu simfuni totna cu catagrafia operata di stat, alti sute di n’il’i tru vasiliili vitini — Sarbia, Vargaria, Ungaria. Suntu, tru Balcani, aromân’il’i, meglenoromân’il’i şi istroromân’il’i, ti cari lingviştil’i spun că zburascu dialecte a limbal’ei române. Pi ningă aesti comunităţi istorice, vecl’i di aproapea doauă milenii, ari unss tut ma numiroasă diasporă românească, arăspândită dit Canada şi Statele Unite până tru Spania şi Italia.
Bogdan Matei, 29.05.2017, 18:32
S-hiba, tut ma puţan’i, foşti exilaţi anticomunişti, agiumta la ilikia a treia, s-hiba, tut ma multa tru numiru, tiniri şi multu tineri, fudziţ, maxus tru decheniul dit soni, tra s-caftă locari di lucru ma ghini păltite şi ti una bana ma confortabila, românii dit diaspora suntu tut cu tut, aza aproapea patru miliun’i di suflite. Dit anlu 2015, Bucureştiul oficial apufusi să-l’i tin’iseasca aeşti conaţionali di pi tut mapamondul prit apufusearea a unal’ei Dzuua a Românilor di Iutido, celebrată tru dumanica dit soni a meslui mai. Românii di iutido lipseasti să s-andrupască un alantu şi s-l’ia parti ti loarea apofasi cari la afecteadză bana — spusi prezidentul Klaus Iohannis, tru un mesaj transmis cu aestu prilej. El spune că turlia ma bună tru cari statlu poate s-la pricunoasca contribuţia easti să s-baga tru agiutorlu a lor. Prezidentul aduti aminti că s-featira nascanti progrese prin oferirea di servicii consulare online, simplificaria ti pricunuştearea a diplomelor, susţanerea tra turnarea tru patrida prin antreprenoriat, ama aprioaki că nica ari tra adrari lucri tra nasi.
Ministrul tra românii di iutido tru Guvernul di Bucureşti, Andreea Păstârnac, spuni, tru arada a l’ei, că existenţa a şcolilor di limbă română tru statele di rezidenţă ale românilor di iutido, cum şi dotarea a aistor cu material didactic ili fatearea ma buna fondu di carte românesc sunt esenţiale tra tanearea ali identitati lingvistiti. Sotlu a l’ei di la Educaţie, Pavel Năstase, fati timbihi că, tru kirolu dit soni, dit furn’ia a crizei economice mondiale, tut ma multe familii s-turnara tru România şi avura probleme cu integrarea a cilimean’ilor amintaţ ili criscuţ tru xinatati. El cundil’e că Bucureştiul baga la dispoziţia a românilor di iutido 5.879 di locuri tra nviţămintul universitar şi 1.800 tru atel preuniversitar, finanţate di la bugetlu di stat. E, tut ase, da curayiu tra dizvoltarea a parteneriatelor anamisa di instituţiile di nviţămintu superior dit România şi ateali dit vasiliili tru cari suntu comunităţi compacte di români, cum şi dizvoltarea a lectoratilor di limbă română tru xinatati.
Autor: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala
