Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Dzuua-a Regalitatil’ei tru România


Dzuua-a Regalitatil’ei tru România
Dzuua-a Regalitatil’ei tru România

, 10.05.2013, 18:31


Acâ tru România nica dit 1947, unâoarâ cu yinerea-a comuniştilor la puteari, monarhia nu armasi maşi unâ temă tră aduteari aminti icâ un capitol ncl’is tru istoria-a vâsiliil’ei. Deapoa aestu lucru agiundzi yilipsitor tu 10 di mai a cafi unlui an, cându easti yiurtusitâ Dzuua Regalităţii.



Unâ dzuuâ cari scoati tu videalâ nostalghii, cât s-poati di leghitimi, tu hâvaia tru cari Casa Vâsilicheascâ alâsă un tor hairlaticu tu ţi mutreaşti mira a vâsiliil’ei, ama cari, di altâ parti, caftâ şi aduţirea-a aminti a nâscântor stururi-semnu ti mira ali Românie, tu unâ epocă cabaia ndilicatâ. Tu 10 di mai 1866, tu hâvaia a alumtilor tră puteari cari avea mâţinatâ bana politică, fu bâgat pi scamnu ti domnu ali Românie prinţul Carol di Hohenzollern-Sigmaringen.



Aestu agiumsi, tru 1881, Vâsil’elu Carol I ali Românie şi thimil’isitorlu a Casâl’ei vâsilikeascâ. Yinearea-a lui la cumândusearea a vâsiliil’ei fu rezultatlu a unui compromis a partidilor dit aţel kiro, tu arada-a cilâstiserlor tra s-da unâ nauâ dimensiuni ti politica externâ. Ananghea ti alâxearea-a imaghinil’ei aspartă pi cari Bucureştiul u avea tru cantelariili dit atel kiro eara orlea zorlea anânghisită, tu un momentu tru cari mărli puteri nu pricunuştea Unirea a Prinţipatelor dit 1859.



Em, tu conditiile tru cari dinastia de Hohenzollern avea unâ notorietate cari avea agiumtâ tu tuţ chiuşeadzl’i a Evropâl’i, hâirlâtiţli di furn’ia a alinariljei pi thron a Vâsil’elui Carol I, pricunuscut, deapoa, ca fondator ali Românie modernâ, putea s-li aducâ nu eara zori ti antiţipat. Di atumtea, kiro di 80 di an’i, până tru 1947, alţâ trei vâsil’eadz, tuţ membri a idyil’ei dinastii, nica dumnirâ — Ferdinand I, Carol II-lea şi Mihai I.



Tu aestă perioadă, tru cari prestaţia a Casâl’ei Regali fu, tut cu tut, exemplară, mărli repere a istoriil’ei ali Românie furâ amintarea a polimlui cu Imperiul Otoman şi declararea-a independenţâl’ei, tu 1877, Marea Unire a tuturor provinciilor româneşti, tru 1918, dar şi implicaria tru ateali dauă conflagraţii mondiale. Tru 1947, tru un moment tru cari a vâsiliil’e, aflată, practic, sum ocupaţie militarâ sovieticâ, âl’I si avea bâgatâ cu zorea un guvernu comunistu, Mihai I vidzu zori s-abdicâ şi s-fugâ tu exil.



După surparea a comunismului, tru 1989, Vâsil’elu Mihai mindueaşti s-toarnâ tu vâsilie, ama năile autorităţi, recrutati, la nai ma analti lively, dit arada a nomenclaturiştilor comunişti di rangu secund, nu l’I-aproaki câftarea ti intararea tu vâsilie. După ţi, tru 1997, l’ia, neise, cetăţenia română, membril’i a Casil’ei Vâsilikeascâ avurâ unâ contribuţie remarcabilă, pri lobby-ul ţi lu-feaţirâ, la nai cama di simasie realizări ale Romanie postcomuniste: intrarea tru NATO, tru 2004, şi adeararea la UE, tru 2007.



Pi cât de apretiatâ continuă ta s-hibâ Casa Regală, pi ahât di apreciate suntu şi distincţiile pi cari aesta li scoti tu videalâ. Radio România va s-aproaki, dumânică, analta tin’ie Nihil Sine Deo di partea-a Casâl’ei Vâsilikeascâ. Distincţia, ţi s-da cu furn’ia câ s-umplu 85 di an’i di la dişcl’idearea a postului public di radio, s-cl’eamâ câ u amintâ ti lucurlu ţi lu feaţi ti publiclu român di iuţido.


Foto: romania-actualitati.ro
Actualitati Saturday, 18 January 2025

BNR țâni toclu di stur

Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a...

BNR țâni toclu di stur
Mihai Eminescu (foto arhivă)
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Tánczos Barna
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Foto: fb.com / Poliția Română
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company