După Consiliul NATO – Rusia
Patru săhăţ di muabeţ ţănuti Bruxelles și niţi ună apofasi concretă di ndridzeari a crizăllei provocate di căftărli ali Moscova ta s’aibă aşi-dzăsili garanții tră a llei securitate – easti, multu pi şcurtu, concluzia a Consiliului NATO-Rusia di ñiercuri. Rusia nu aproaki naetea ta s’aputrusească Ucraina, ama spune că va, ntră altili, dănăsearea a tindearillei NATO şi ritrădzearea a forţilor aliate ditu statili ditu Europa Centrală şi di Est cari andrupără NATO după 1997.
Eugen Coroianu, 13.01.2022, 16:27
Patru săhăţ di muabeţ ţănuti Bruxelles și niţi ună apofasi concretă di ndridzeari a crizăllei provocate di căftărli ali Moscova ta s’aibă aşi-dzăsili garanții tră a llei securitate – easti, multu pi şcurtu, concluzia a Consiliului NATO-Rusia di ñiercuri. Rusia nu aproaki naetea ta s’aputrusească Ucraina, ama spune că va, ntră altili, dănăsearea a tindearillei NATO şi ritrădzearea a forţilor aliate ditu statili ditu Europa Centrală şi di Est cari andrupără NATO după 1997.
Uidisitu cu secretarlu general NATO, Jens Stoltenberg, muabeţli tamam bitisiti Bruxelles avură hăiri, aţeali dauă părţă nica va s’aibă și alti, ama aliațlli nu aproaki iţi compromisuri ti prinţipiili a lor fundamentale, nica şi aţeli ligatu di integritatea teritorială a cathi unăllei văsilie ditu Europa. Ali Rusie ălli si dimăndă, că easti exclusă iţi negociere mutrinda căftarea a llei ca Alianţa s’dănăsească aderarea di noi state. Alli si deadi apandisi cu un “nu” susto şi tru ţi mutreaşti vrearea a llei ca NATO să-şi ritragă trupili ditu statele membre estiţi, alăsânda, practic, fără apărare aestă zonă.
Dimi, NATO, prin Jens Stoltenberg, exighisi că tutu conceptulu di apărare şi discurajare şi, dimecu, exerciţiile şi prezenţa militară NATO tru zona estică a Alianţăllei fură şi suntu ună apandisi la prtaticlu tutu ma fuvirosu ali Rusie şi la ună disponibilitate evidentă a aliştei ta s’ufilisească forţa tra s’alăxească sinurli a statiloru viţini.
Tru context, a Moscovăllei ălli si dimăndă că, ma s’intră iara tru Ucraina, pi ningă sancţiuni politiţi şi economice contra ali Rusiei, aliaţlli va s’da agiutoru a Kievului. Ti aţea, NATO năpoi feaţi apelu ti ritrădzearea a askirladzloru ruşi aduşi tru meşlli ditu soni ti sinurli cu Ucraina. Goala eventuală concesie faptă ali Moscova va s’hibă niarădăpsearea tu Europa a născăntoru tipuri di rachete.
Adjunctul a secretarului general al NATO, românul Mircea Geoană, exighisi, am, că aşi-număsitele sisteme scut ditu România şi Polonia nu intră tru aestă categorie.
Mircea Geoană: “Nu pot s’opeareadză ca armi ofensive contra ali Fediaraţie Ruse şi, ti aţea, eale nu va s’poată s’facă parti ditu un ahtari potenţial acord. Există, tru idyiulu kiro, ună mobilizare importantă di rachete di len turlii di capabilităţi, inclusiv ditu bărnulu di ma năpoi, ditu partea a Federaţiillei Ruse, aproapea di teritoriului NATO. Aestu lucru easti un subiect di mindueari tră noi.”
Tru România, la andamusea anuală cu şefllii a misiunilor diplomatiţio acreditaţ Bucureşti, prezidentulu Klaus Iohannis declară căţe criştearea a prezenţăllei militare americane tru văsilie arămâne un obiectiv importantu, dinintea a provocărilor di ma napoi di securitate, hiinda limbidu că România ari ananghi ti ună acţiune ma vărtoasă di descurajare şi apărare. Tutunăoară, tru opinia al Klaus Iohannis, ateali ditu soni evoluţii di securitate cari pot s’afecteadza spaţiul euroatlantic reconfirmară importanţa cruţială a ligătur$llei transatlantice.
Autor: Eugen Coroianu
Armânipsearia: Taşcu Lala