Dişcl’idearea a sezonlui România-Franţa

Sezonlu România – Franţa 2019 s-discl’isi, Bucureşti, sum semnul Notre-Dame. Preşedittele Klaus Iohannis zbură tră foculu cari asparsi ună parti a cunascutăl’ei catedrală di Paris, sumliniindali că easti un fanico cari şocă şi adusi mari chindit. Aesta cu ahât ma multu cu cât easti zborlu di un monument aflat tru patrimoniul mondial UNESCO pi cari Franţa lu durusi tra cultura universală şi pi cari îl păstrează ca tezaur a umanitatil’ei şi a spiritualitatil’ei europene. Andamusi, expoziţii, festivaluri şi concerte va s-ţănăchiro di patru meşi tru dzăţ di căsăbadz dit România tru arada a sezonlui România-Franţa. Evenimentul, a curi disvarteari s-fati tru idyiul chiro cu Președitția ali României la Consiliul UE, easti ună probă excelentă a potenţialului creativ a artiştilor români, ama şi a dialogului cultural anamisa di ateali două stati – spusi Klaus Iohannis, cari căndăsi guvernul s-inveastească tru cultură tra s-ndrupască creatorl’i român’i. Şeflu a statlui cundil’e că sezonlu va s-armână un reper importantu tra bana artistică şi tra instituţiile di cultură dit Franţa şi dit România. Proiectul scoati tru videala, tutunăoară, ună nauă perspectivă tru una Europă aflată tru alăxeri.

Mihai Pelin, 19.04.2019, 12:50

Sezonlu România – Franţa 2019 s-discl’isi, Bucureşti, sum semnul Notre-Dame. Preşedittele Klaus Iohannis zbură tră foculu cari asparsi ună parti a cunascutăl’ei catedrală di Paris, sumliniindali că easti un fanico cari şocă şi adusi mari chindit. Aesta cu ahât ma multu cu cât easti zborlu di un monument aflat tru patrimoniul mondial UNESCO pi cari Franţa lu durusi tra cultura universală şi pi cari îl păstrează ca tezaur a umanitatil’ei şi a spiritualitatil’ei europene. Andamusi, expoziţii, festivaluri şi concerte va s-ţănăchiro di patru meşi tru dzăţ di căsăbadz dit România tru arada a sezonlui România-Franţa. Evenimentul, a curi disvarteari s-fati tru idyiul chiro cu Președitția ali României la Consiliul UE, easti ună probă excelentă a potenţialului creativ a artiştilor români, ama şi a dialogului cultural anamisa di ateali două stati – spusi Klaus Iohannis, cari căndăsi guvernul s-inveastească tru cultură tra s-ndrupască creatorl’i român’i. Şeflu a statlui cundil’e că sezonlu va s-armână un reper importantu tra bana artistică şi tra instituţiile di cultură dit Franţa şi dit România. Proiectul scoati tru videala, tutunăoară, ună nauă perspectivă tru una Europă aflată tru alăxeri.

Ia ţi spusi Klaus Iohannis:“Sezonlu easti expresia îmbărţitată a valorlor politiţi comune pi cari li au Franţa şi România. Easti expresia a succeslui tru arada a parteneriatlui a nostru strategic şi a efortului a nostru tra anvartusearea a proiectului european cari ari unâ ahândoasă ananghi di agiutorlu ali Românie şi al societatil’ei româneşti ca stat şi societate acutotalui pro-europene tru aestă parte a uniunil’ei.” Ambasadoarea ali Franţă la Bucureşti, Michele Ramis, a cundil’e că văsilia a l’ei ndreadzi tră prima oară sezonlu deadun cu un altu stat membru ali UE, iara aestă yilipseasti multu ghini specificlu a ligăturăl’ei anamisa di România şi Franţa.

Tru arada a lui, ministrul român di resortu, Daniel Breaz, yilipsi aspecti ligati di ligătura culturală anamisa di aţeali dauă văsilii. Ia ţi spusi Daniel Breaz: “Cultura română easti purtătoari di suţăl’e şi di viţinată, duţi cu iia andamusi fundamentale, dialoguri, fructificări şi migraţii a valorlor artistice, paradigme di analta vidzută şi pisti tuti un protocol interior a bunăl’ei aşezari tru mira işişi europeană. Dit viţinatili constante, elevante şi nidănăsiti di fluxul ali istorie, cultura ali Franţă armâne pi hiotea a chirolui prit bărnuri urnechi, yilie şi un soţu pi calea a lungă a românilor, limba franceză hiinda secole arada limba călăuzitoari tra elitili a văsiliil’ei a noastre.” Sezonlu Franţa-România, fu organizat dit 28 di brumar până pi 5 di april tru cama di 100 di căsabadz dit Hexagon și avu un succes babageanu, francezii aflara diznău România şi artiştii a aiştei. Evenimentul ari scupolu s-nvărtuseadză ligăturli economice, științifice, culturale şi di societate cari li adună stog ateali dauă văsilii.

Autor: Mihai Pelin

Armânipsearea: Taşcu Lala