Di la n’icşurarea TVA la mâcări, la triţearea la Euro
Protlu pas a marilui proţes di lişurari fiscalâ minduit di guvernul român, fu hâbârisit şi mutreaşti n’icşurarea, di la 1 di Cireşar, a taxâl’ei pi pâhlu adâvgat, di la 24 la 9 proţenti, la măcări, biuturi fârâ alcool şi serviţiili di hârneari publicâ.
Ştefan Stoica, 10.04.2015, 13:28
Protlu pas a marilui proţes di lişurari fiscalâ minduit di guvernul român, fu hâbârisit şi mutreaşti n’icşurarea, di la 1 di Cireşar, a taxâl’ei pi pâhlu adâvgat, di la 24 la 9 proţenti, la măcări, biuturi fârâ alcool şi serviţiili di hârneari publicâ.
Executivlu caftâ ca aestâ meatrâ s-andrupascâ un mediu concurenţial corectu, s-dânâseascâ tentaţiili a evazionişţâlor, ama şi s-da curagiu ti consum, s-pingâ ninti icunumia.
N’icşurarea, unâ susto, a TVA la mâcări, vini dupu un an şi giumitati di bâgari tu practico a TVA scâdzut la 9 proţenti ti pâni, ama fârâ un impactu mari, dzâc analişţâl’ii, tu ţi mutreaşti phadzl’ii. Niţi tora, scâdearea TVA nu va s-veadâ întreg tu n’icşurarea a pâhadzlor, dzâţi prezidentul a Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, caplu a unâl’ei instituţii ţi fu, dit ahurhitâ, contra a Codlui Fiscal tu turlia pripusâ di cabinetlu Victor Ponta.
Ionuţ Dumitru minduiaşti că n’icşurarea va s-veadâ maşi iuva la 50 pânâ la 60 trâ sutâ tu nâicşurarea a pâhadzlor, iara aestâ scâdeari easti ligatâ di turlia cum va s-acţioneadzâ mărli ţentri comerţiali. Chiola aproachi că nu easti zorlea ca n’icşurarea TVA s-aducâ un mari piricul di crişteari a defiţitului bugetar, caplu a Consiliului Fiscal spuni că aestâ dit soni va s-hibâ adratâ pi timel’iu a scâdearâl’ei a nivelului di investiţii publiţi.
Impactul va s-hibâ negativ tu finanţarea a programilor di infrastructurâ, ţi lipsescu ti adrarea cama bunâ a mediului di afaţeri, ti apruchiarea a nâscântor investiţii şi ti criştearea icunumicâ, tu minduita al Ionuţ Dumitru.
Moaubetea pi TVA la mâcări şi a efectilor a scâdearâl’ei a lui agiumsi pânâ la tema mutrinda triţearea ali Românii la moneda unicâ europeanâ, zburâtâ Gioi, la unâ andamusi andreaptâ di Banca Naţionalâ.
Prezidentul a Consiliului Fiscal dzâsi că lucârli mutrinda intrarea tu zona euro lipsescu ghini minduiti, tu sinfuniili tu cari calea a amintarâl’ei a Uniunâl’ei Monetarâ Europeanâ easti fârâ turnari. Ionuţ Dumitru: Minduiescu că borgea ţi u luăm, icâ anlu 2019, ca datâ di apruchiari a euro, fu maşi unâ di turlii politicâ, declarativâ. Ea nu fu canâoarâ unâ borgi dealihea, câ ţe lipseaşti s-avem, tu practico, şi unâ cali te-imnari, cu o agendâ multu limpidâ, pi cari s-u bâgăm pi cicioari pânâ s-agiundzem aclo, ta s-him ietimi. Easti dip limpidi, tu minduitea mea, că năulu pachet fiscal, ţi n’icşureadzâ multu taxili şi nâ duţi câtâ unâ zonâ iu defiţitlu bugetar creaşti, ni dipârteadzâ di aestu scupo,, 2019.
Tu idyul chiro, problemili dit zona euro dânâsirâ, di oarâ, hârsearea mutrinda triţearea la moneda unicâ, ahât la nivelu a politicien’ilor, ama şi a experţâlor.
