Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie

În premieră, DZuua a Marinâl’ei Română fu marcată tru câsâbadz portu di la Marea Laie şi Dunăre, ninca şi în Bucureşti, pi laculu Herăstrău din parcul ţe poartă, tora, numa a ultimului suveran a ţarâlei, regele Mihai. Un spectacol grandios avu loc la Constanţa, ţel mai marile port maritim a Româniilei, la care au asistată m’il’e di localniţ (din localitate) şi turişti. Fu prezentu şi preşedintele a ţarâlei. Klaus Iohannis îl’i felicită pi marinari şi declară că România nu poate fi cu diadever un actor reghional relevantu şi un stat puternic fără ună armată puternică, care să cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, ghine pregătite şi instruite, capabile să facă faţă cu succes, să hibă izote dinintea a iţe provocări. Asistăm — spuse preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cui evoluţie easte greu trâ prevideare sau anticipare. România rămâne, ama, – are continuată el – ună oază di stabilitate în zonă şi un furnizor reghional di securitate. Sunt avantaje reale care decurg di-tru aestu statut, consiideră Klaus Iohannis: Easte fundamental să avem capacitatea, ama şi înţelepciunea/mintimineaţa să nâ ufilisim atuurile tra să nă consolidăm poziţia di membru NATO importantu şi di partener strateghic credibil a Statilor Unite ale Americă”. Preşedintile pledă/zburâ în favoarea a faţirlei mai sânâtoasă a cooperaril’ei internaţională, ca soluţie a consolidaril’ei a li pace şi securitate globală. În opinia lui, accentul pi dimensiunea economică a liştei cooperare poate sa aducă beneficii a ţărilor din sud-estul a Europâlei, precum/ninca şi a altor state interesate. Di aorm’ia că — aduse aminte Iohannis – Marea Laie contiinuă să reprezintă ună apunte importantă di legătură anamisa di Europa, Orientul di M’iolgica şi Asia Chentrală, cu posibilitatea valorificaril’ei a li Dunăre dreptu coridor natural di tranzit întră Europa Centrală, Marea Baltică şi spre Marea Mediterană. Fără minimalizare dimensiunea militară şi de securitate geostrateghică a luştui spaţiu, analistul de politică externă Ştefan Popescu, invitat la postul public, exish’isi cum poate să devină România un actor importantu la Marea Laie. Ştefan Popescu: Tra să avem cu diadever ună politică la Marea Laie prinde/acaţă loc să nâ minduim la Portul Constanţa, care easte ţel mai mare din Marea Neagră. Prinde să nâ minduim la flota noastră civilă, care easte sublimă, ama easte elipse acutotalui. Ama, tra să hibă un actor axi trâi loare tru isape la nivel reghional, România lipseaşte să îşi dezvoltă cu diadever ună politică la Marea Laie, şi aesta, ştiţ, nu para mai sta în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organismu nu si bazeadză maşi pi armată; se bazeadză şi pe ună societate puternică, sănătoasă, pe ună economie puternică, care poate să si exportă, şi pe ună cultură care easte ună forţă di atracţie în reghiune.” În registru militar, ministrulu a Apărarilei, Mihai Fifor, prezentu şi el la manifestările di la Constanţa, are anunţată că septămâna v’initoare executivulu va aprobă derularea achiziţiilor/acumpârarilor a sistemului di instalaţii mobile di lansare di rachete antinavă, bateriile di coastă care va facă întreagă amprenta di securitate navală a Româniilei.

Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie
Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie

, 16.08.2018, 21:07

În premieră, DZuua a Marinâl’ei Română fu marcată tru câsâbadz portu di la Marea Laie şi Dunăre, ninca şi în Bucureşti, pi laculu Herăstrău din parcul ţe poartă, tora, numa a ultimului suveran a ţarâlei, regele Mihai. Un spectacol grandios avu loc la Constanţa, ţel mai marile port maritim a Româniilei, la care au asistată m’il’e di localniţ (din localitate) şi turişti. Fu prezentu şi preşedintele a ţarâlei. Klaus Iohannis îl’i felicită pi marinari şi declară că România nu poate fi cu diadever un actor reghional relevantu şi un stat puternic fără ună armată puternică, care să cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, ghine pregătite şi instruite, capabile să facă faţă cu succes, să hibă izote dinintea a iţe provocări. Asistăm — spuse preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cui evoluţie easte greu trâ prevideare sau anticipare. România rămâne, ama, – are continuată el – ună oază di stabilitate în zonă şi un furnizor reghional di securitate. Sunt avantaje reale care decurg di-tru aestu statut, consiideră Klaus Iohannis: Easte fundamental să avem capacitatea, ama şi înţelepciunea/mintimineaţa să nâ ufilisim atuurile tra să nă consolidăm poziţia di membru NATO importantu şi di partener strateghic credibil a Statilor Unite ale Americă”. Preşedintile pledă/zburâ în favoarea a faţirlei mai sânâtoasă a cooperaril’ei internaţională, ca soluţie a consolidaril’ei a li pace şi securitate globală. În opinia lui, accentul pi dimensiunea economică a liştei cooperare poate sa aducă beneficii a ţărilor din sud-estul a Europâlei, precum/ninca şi a altor state interesate. Di aorm’ia că — aduse aminte Iohannis – Marea Laie contiinuă să reprezintă ună apunte importantă di legătură anamisa di Europa, Orientul di M’iolgica şi Asia Chentrală, cu posibilitatea valorificaril’ei a li Dunăre dreptu coridor natural di tranzit întră Europa Centrală, Marea Baltică şi spre Marea Mediterană. Fără minimalizare dimensiunea militară şi de securitate geostrateghică a luştui spaţiu, analistul de politică externă Ştefan Popescu, invitat la postul public, exish’isi cum poate să devină România un actor importantu la Marea Laie. Ştefan Popescu: Tra să avem cu diadever ună politică la Marea Laie prinde/acaţă loc să nâ minduim la Portul Constanţa, care easte ţel mai mare din Marea Neagră. Prinde să nâ minduim la flota noastră civilă, care easte sublimă, ama easte elipse acutotalui. Ama, tra să hibă un actor axi trâi loare tru isape la nivel reghional, România lipseaşte să îşi dezvoltă cu diadever ună politică la Marea Laie, şi aesta, ştiţ, nu para mai sta în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organismu nu si bazeadză maşi pi armată; se bazeadză şi pe ună societate puternică, sănătoasă, pe ună economie puternică, care poate să si exportă, şi pe ună cultură care easte ună forţă di atracţie în reghiune.” În registru militar, ministrulu a Apărarilei, Mihai Fifor, prezentu şi el la manifestările di la Constanţa, are anunţată că septămâna v’initoare executivulu va aprobă derularea achiziţiilor/acumpârarilor a sistemului di instalaţii mobile di lansare di rachete antinavă, bateriile di coastă care va facă întreagă amprenta di securitate navală a Româniilei.


Autor: Ştefan Stoica


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: LukasJohnns / pixabay,com
Actualitati Wednesday, 20 November 2024

1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina

Reprezentanţălli a multiloru stati, politicieañi şi diplomat pitricură hăbări că ndrupăscu, tora dupu 1.000 di dzăli di anda nkisi...

1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina
foto: pixabay.com
Actualitati Thursday, 14 November 2024

România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru

Datili a Ofițiului Ivropean ti Statisticâ scotu tu padi că tiñia di cathi mesu medie alâxitâ easti patra nai ma ñica ditu Uniunea Ivropeanâ....

România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru
Novoizabrani predsednik SAD Donald Tramp
Actualitati Thursday, 14 November 2024

Reacţii la alidzearea alu Donald Trump

Mulțâ lideri politiț ditu tutâ lumea reacționarâ, âlli deadirâ hiritimati a republicanlui Donald Trump, ți ș-aspusi anâchiseara tu...

Reacţii la alidzearea alu Donald Trump
Foto: facebook.com/sef.smap
Actualitati Wednesday, 13 November 2024

Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa

Ti ma pţănu di dauă stămâñi, tru România va s’ţănă protlu turu a alidzerloru prezidenţiali, iarapoi campania electorală s’duţi ma...

Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa
Actualitati Tuesday, 12 November 2024

Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

Ministrul ali Agriculturâ, Florin Barbu, şi comisarlu ivrupean ti agriculturâ, polonezlu Janusz Wojciechowski, ți eara tu unâ vizitâ ufițialâ...

Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ
Actualitati Monday, 11 November 2024

Parteneriat strateghicu româno-frânțescu

Nica ditu eta 19, Parislu eara prota opţiuni ti elitili româneşțâ ți ș-pitrițea fciorilli la studii tu Ascâpitatâ. Tutu tu Frânțilli...

Parteneriat strateghicu româno-frânțescu
Actualitati Monday, 11 November 2024

NATO lipseaști s-armânâ unitâ

Suțâllia Nordu-Atlanticâ va s-lucreadzâ cu azvingâtorlu a alidzerloru americani, iți cari s-hibâ elu, ş-va s-adarâ tutu ți poati ta...

NATO lipseaști s-armânâ unitâ
Actualitati Sunday, 10 November 2024

Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

‘Aestă acţiune faţi parti ditu angajamentul a Companiillei ta s’ndrupască votlu ţi pot s’lu da pritu corespondenţă româñilli ditu...

Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company