Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie

În premieră, DZuua a Marinâl’ei Română fu marcată tru câsâbadz portu di la Marea Laie şi Dunăre, ninca şi în Bucureşti, pi laculu Herăstrău din parcul ţe poartă, tora, numa a ultimului suveran a ţarâlei, regele Mihai. Un spectacol grandios avu loc la Constanţa, ţel mai marile port maritim a Româniilei, la care au asistată m’il’e di localniţ (din localitate) şi turişti. Fu prezentu şi preşedintele a ţarâlei. Klaus Iohannis îl’i felicită pi marinari şi declară că România nu poate fi cu diadever un actor reghional relevantu şi un stat puternic fără ună armată puternică, care să cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, ghine pregătite şi instruite, capabile să facă faţă cu succes, să hibă izote dinintea a iţe provocări. Asistăm — spuse preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cui evoluţie easte greu trâ prevideare sau anticipare. România rămâne, ama, – are continuată el – ună oază di stabilitate în zonă şi un furnizor reghional di securitate. Sunt avantaje reale care decurg di-tru aestu statut, consiideră Klaus Iohannis: Easte fundamental să avem capacitatea, ama şi înţelepciunea/mintimineaţa să nâ ufilisim atuurile tra să nă consolidăm poziţia di membru NATO importantu şi di partener strateghic credibil a Statilor Unite ale Americă”. Preşedintile pledă/zburâ în favoarea a faţirlei mai sânâtoasă a cooperaril’ei internaţională, ca soluţie a consolidaril’ei a li pace şi securitate globală. În opinia lui, accentul pi dimensiunea economică a liştei cooperare poate sa aducă beneficii a ţărilor din sud-estul a Europâlei, precum/ninca şi a altor state interesate. Di aorm’ia că — aduse aminte Iohannis – Marea Laie contiinuă să reprezintă ună apunte importantă di legătură anamisa di Europa, Orientul di M’iolgica şi Asia Chentrală, cu posibilitatea valorificaril’ei a li Dunăre dreptu coridor natural di tranzit întră Europa Centrală, Marea Baltică şi spre Marea Mediterană. Fără minimalizare dimensiunea militară şi de securitate geostrateghică a luştui spaţiu, analistul de politică externă Ştefan Popescu, invitat la postul public, exish’isi cum poate să devină România un actor importantu la Marea Laie. Ştefan Popescu: Tra să avem cu diadever ună politică la Marea Laie prinde/acaţă loc să nâ minduim la Portul Constanţa, care easte ţel mai mare din Marea Neagră. Prinde să nâ minduim la flota noastră civilă, care easte sublimă, ama easte elipse acutotalui. Ama, tra să hibă un actor axi trâi loare tru isape la nivel reghional, România lipseaşte să îşi dezvoltă cu diadever ună politică la Marea Laie, şi aesta, ştiţ, nu para mai sta în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organismu nu si bazeadză maşi pi armată; se bazeadză şi pe ună societate puternică, sănătoasă, pe ună economie puternică, care poate să si exportă, şi pe ună cultură care easte ună forţă di atracţie în reghiune.” În registru militar, ministrulu a Apărarilei, Mihai Fifor, prezentu şi el la manifestările di la Constanţa, are anunţată că septămâna v’initoare executivulu va aprobă derularea achiziţiilor/acumpârarilor a sistemului di instalaţii mobile di lansare di rachete antinavă, bateriile di coastă care va facă întreagă amprenta di securitate navală a Româniilei.

Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie
Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie

, 16.08.2018, 21:07

În premieră, DZuua a Marinâl’ei Română fu marcată tru câsâbadz portu di la Marea Laie şi Dunăre, ninca şi în Bucureşti, pi laculu Herăstrău din parcul ţe poartă, tora, numa a ultimului suveran a ţarâlei, regele Mihai. Un spectacol grandios avu loc la Constanţa, ţel mai marile port maritim a Româniilei, la care au asistată m’il’e di localniţ (din localitate) şi turişti. Fu prezentu şi preşedintele a ţarâlei. Klaus Iohannis îl’i felicită pi marinari şi declară că România nu poate fi cu diadever un actor reghional relevantu şi un stat puternic fără ună armată puternică, care să cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, ghine pregătite şi instruite, capabile să facă faţă cu succes, să hibă izote dinintea a iţe provocări. Asistăm — spuse preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cui evoluţie easte greu trâ prevideare sau anticipare. România rămâne, ama, – are continuată el – ună oază di stabilitate în zonă şi un furnizor reghional di securitate. Sunt avantaje reale care decurg di-tru aestu statut, consiideră Klaus Iohannis: Easte fundamental să avem capacitatea, ama şi înţelepciunea/mintimineaţa să nâ ufilisim atuurile tra să nă consolidăm poziţia di membru NATO importantu şi di partener strateghic credibil a Statilor Unite ale Americă”. Preşedintile pledă/zburâ în favoarea a faţirlei mai sânâtoasă a cooperaril’ei internaţională, ca soluţie a consolidaril’ei a li pace şi securitate globală. În opinia lui, accentul pi dimensiunea economică a liştei cooperare poate sa aducă beneficii a ţărilor din sud-estul a Europâlei, precum/ninca şi a altor state interesate. Di aorm’ia că — aduse aminte Iohannis – Marea Laie contiinuă să reprezintă ună apunte importantă di legătură anamisa di Europa, Orientul di M’iolgica şi Asia Chentrală, cu posibilitatea valorificaril’ei a li Dunăre dreptu coridor natural di tranzit întră Europa Centrală, Marea Baltică şi spre Marea Mediterană. Fără minimalizare dimensiunea militară şi de securitate geostrateghică a luştui spaţiu, analistul de politică externă Ştefan Popescu, invitat la postul public, exish’isi cum poate să devină România un actor importantu la Marea Laie. Ştefan Popescu: Tra să avem cu diadever ună politică la Marea Laie prinde/acaţă loc să nâ minduim la Portul Constanţa, care easte ţel mai mare din Marea Neagră. Prinde să nâ minduim la flota noastră civilă, care easte sublimă, ama easte elipse acutotalui. Ama, tra să hibă un actor axi trâi loare tru isape la nivel reghional, România lipseaşte să îşi dezvoltă cu diadever ună politică la Marea Laie, şi aesta, ştiţ, nu para mai sta în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organismu nu si bazeadză maşi pi armată; se bazeadză şi pe ună societate puternică, sănătoasă, pe ună economie puternică, care poate să si exportă, şi pe ună cultură care easte ună forţă di atracţie în reghiune.” În registru militar, ministrulu a Apărarilei, Mihai Fifor, prezentu şi el la manifestările di la Constanţa, are anunţată că septămâna v’initoare executivulu va aprobă derularea achiziţiilor/acumpârarilor a sistemului di instalaţii mobile di lansare di rachete antinavă, bateriile di coastă care va facă întreagă amprenta di securitate navală a Româniilei.


Autor: Ştefan Stoica


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto; Library of Congress / unsplash.com
Actualitati Wednesday, 22 January 2025

Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ

Ripublicanlu Donald Trump (78 di añi) pritu giurâmintul ufițialu ș-ahurhi doilu mandat ti prezidentu a Statilor Uniti ali Americâ (SUA), dupâ...

Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ
Foto: romania-actualitati.ro
Actualitati Saturday, 18 January 2025

BNR țâni toclu di stur

Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a...

BNR țâni toclu di stur
Mihai Eminescu (foto arhivă)
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Tánczos Barna
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company