Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Deputaţlli plafoneadză păhălu la curentulu electric

Ari cabaia meşi, de cându conflictul Rusia – Ucraina escaladă, a deapoa Europa s’ampuliseaşti cu ună criză energetică fără precedentu. Păzarea ali energie electrică ditu România, cum majoritatea a păzărloru europeane, li dukescu efectele negative ale aliştei criză, di la consumatori la furnizori, distribuitori ică producători.

Deputaţlli plafoneadză păhălu la curentulu electric
Deputaţlli plafoneadză păhălu la curentulu electric

, 24.11.2022, 12:12

Ari cabaia meşi, de cându conflictul Rusia – Ucraina escaladă, a deapoa Europa s’ampuliseaşti cu ună criză energetică fără precedentu. Păzarea ali energie electrică ditu România, cum majoritatea a păzărloru europeane, li dukescu efectele negative ale aliştei criză, di la consumatori la furnizori, distribuitori ică producători.


Tră s’li ayălisească efectili pi cari criștearea alarmantă a păhadzloru ali energie electrică lă aduţi a autoritățloru di București adoptară ma multi misuri ţi au scupolu s’veaglle participanțăllii vulnerabili, maxus mustiradzlli finali. Aţea ditu apofasi fu loată di Camera a Deputaţlor cari adoptă, ñiercuri, tru harea di for decizional, proiectul di alăxeari a actualăllei ordonanţă mutrinda energia.


Uidisitu cu actulu normativ, suntu ţănute plafoanele actuale tră populaţie di maxim 0,80 lei (16 eurocenți) tră un consum di până la 255 de kWh. Şcollurli, grădiniţele, creşele şi spitalele va s’hibă taxate cu un leu pi kWh (circa 20 de eurocenți), kiro tru cari nicukiratili cu un consum mare şi consumatorlli industriali cu 1,30 lei pi kWh (circa 26 de eurocenți). Tutunăoară, un muştiră nu va s’aibă consum plafonat că maş ti un singur loc di consum. Aesti plafoani va s’bagă tru lucru di la 1 di yinaru anlu yinitor până la 31 di marţu 2025.


Fură debutri apreasi şi contradictorii tru Camera Deputaților di București. Tuţ deputaţii spusiră că s’minduescu la români şi cum s’lă scadă cât ma multu facturile. Liberalii (la coguvernare) lugursescu că naua fturlie a ordonanţăllei de urgenţă easti hăirlătică tră consumatorllii casniţ şi industriali.


Florin Roman, deputat PNL: “Tru forma adoptată, atelli cari spusiră, adză, un vot contra va s’voteadză, ti paradigm, contra a nai ma scădzut păhă tră familiile monoparentale, şcoli, grădiniţe, creşe, spitale cari eara tru piriclliu s’hibă ncllisi.”



Proiectul di nom fu cabaia cutugursitu di parlamentarii USR, tru opoziţie, cari stipsescu actuala coaliţie la putere de sabotare a economiillei şi a sistemlui energetic. Deputatlu AUR Lucian Puşcaşu, tut ditu opoziţie, lugurseaşti că, pritu năile reglementări aprobate tru proiectul di nom, păzarea ali energie va s’hibă, diznău, bulversată, iar facturarea a consumlui de energie va s’hibă băgată tru lucru discreţionar.


Lucian Puşcaşu: “Guvernul reitereadză categorii sociale, profesionale ică ufilisinda alti criterii, a curi lă da, tru ună totală xiki di nămuzi, sumu turlia a niscăntoru dări di la stăpuiri, păhadz subvenţionaţ tră energie după criterii niantimilleati şi ufilisinda reguli complexe, zori ti băgari tru practico.”


Și la nivel europeanvăsiliili UE lucreadză deadunu tra s’află ună apandisi la problema păhadzlo mări și tra s’asoguripsească aprovizionarea cu energie a europeañilor. După ma mulţă meşi di dispute, Comisia Europeană pripusi un mecanism tră plafonarea a păhălui ti gazili naturale, materie primă ditu cari s’produţi şi curent electric. Aţeali 27 di state membre şi spusiră, ama, dezacordul andicra di pripunirea a Executivlui comunitar.




Autoru: Daniela Budu


Armânipsearea: Taşcu Lala

Foto: romania-actualitati.ro
Actualitati Saturday, 18 January 2025

BNR țâni toclu di stur

Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a...

BNR țâni toclu di stur
Mihai Eminescu (foto arhivă)
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Tánczos Barna
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Foto: fb.com / Poliția Română
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company