Defițit bugetaru ca tu pandemie
Defițitul bugetaru ali României s-aproachi di livellu ditu 2020, anlu a pandemillei di COVID-19
Tașcu Lala, 11.12.2024, 17:08
Defițitlu bugetaru ali Românie ti proțlli 11 meși di estanu agiumsi la 7,11% ditu Produslu Internu Brutu (PIB), vârâ 125,7 miliardi di lei (cama di 25 di miliardi di ivradz), uidisitu cu informațiili loati di mass-media di Bucureşti. Ținta di defițitu a Chivernisillei ti 2024 easti di 8,58% ditu PIB, 152 miliardi di lei, ți va s-dzâcâ că ș-tu andreu va s-facâ hărgi mări. Unu defițitu bugetaru ma mari ca PIB s-feați tora, tu ma nâpoi, tu 2020, anlu ali pandemie di COVID-19, cându indicatorlu fu di 9,6%.
Defițitlu easti dyeafuraua anamisa di pâradzlli ți âlli llea statlu ș-hărgili ma mari ți lipseati s-li anvâleascâ. Di cara statlu nu ari aeșțâ pâradz, lipseaști s-amprumutâ. Cu câtu defițitili sunt ma mări și contractati ti chiro ma lungu, cu ahât ritmolu di crișteari a borgillei publicâ easti cama alarmantu. Deadunu cu unu ritmo di crișteari icunumicâ ma ayalnicu, cum s-așteaptâ s-hibâ ti Românie tu añilli ți yinu, defițitili bugetari mări potu s-ducâ la catastisi alarmanti, cumu easti ațea minduitâ ti 2031. Ti ațelu anu, planlu fiscal pruveadi că România va s-pâlteascâ ti tocuri la borgea a statlui 3,5% ditu PIB (100 di miliardi di lei), andicra di 2% cumu easti tora.
Datili ufițiali ș-ațeali adunati di presâ scotu tu migdani că yinitorea Chivernisi va s-llia unâ catastisi icunumicâ greauâ: unu defițitu bugetaru mari, tocuri la âmprumuturli fapti di statu ți suntu nai ma mărli ditu Uniunea Europeanâ și fonduri ivropeani dânâsiti parțialu. Tora di oarâ, chivernisea di la puteari, PSD-PNL, nu poati s-adarâ Nomlu a Bugetlui ti anlu ți yini. Di cara năulu Leghislativu nu s-adună nica, nu easti limbidâ yinitoarea majoritati parlamentarâ, di cari suntu ligati ma multi capitoli bugetari.
Fârâ bugetlu naționalu, primăriili/dimarhiili nu pot sâ-și adarâ bugetili a loru, iara țetățeñilli va s-ducheascâ cușia efectili. Ministrul liberalu a Finanților, Marcel Boloş, pricânâscu „că instabilitatea politicâ adarâ ma greauâ strateghia di âmprumuturi pi pâzărli ditu xeani, ti asiguripseara a finanțarillei a defițitlui bugetar ș-ali borgi publicâ, câțe, că nu poati s-hibâ bitisitu bugetlu ti anlu 2025”. Şeflu di la chivernisi al Boloş, premierlu suțialu-dimucratu Marcel Ciolacu, dzâsi, meșlli ți tricurâ, că âmprumuturli mări contractati di echipa a lui executivâ sunt, prota chi prota, ti investiţii. Elu dâdea paradigma a niscântoru vâsilii ditu ascâpitata ali Ivropâ, cata cumu Portugalia, Spania i Italia, ți âmprumutarâ para multu ninti sâ-și adarâ infrastructura ti mirachi ți u au adzâ.
Comentatorilli dzâcu, ama, că mari parti ditu defițitu s-feați di itia a misurloru cu mizâ electoralâ – crișteri multu mări di pensii ş-di salarii tu sectorlu di stat -, vulusiti di chivernisi tu 2024, care, tu Românie lipsea s-hibâ anlu ti tuti alidzerli: locali, ivroparlamentari, leghislativi şi prezidenţiali.
Autor: Bogdan Matei
Apriduțearea: Mirela Biolan