Declaraţii mutrindalui Ripublica Moldova
Andamusi ti agiumsi di arada, Universitatea di veară a românilor di iutoro, organizată la Izvurlu a Mureşlui, easti furn’ie, tru cafi an, tra moeabet anamisa di reprezentanţal’ii a comunităţlor româneşti ti suntuu anvarliga di sinuri şi dit diaspora cu membril’i ali clasa politica di Bucureşti. Tru numa a platformal’ei unionisti Acţiunea 2012, liderlu a aistui cartel di organizaţii niguvernamentali, George Simion, cafta discl’idiarea, Bucureşti, a unui Oficiu tra Ripublica Moldova, tru subordinea directă a primlui ministru, cata cum şi organizarea a unei vizita Chişinău tra tut Guvernul român.
Bogdan Matei, 17.08.2016, 13:27
Promotor consecvent ali aprucheari anamisa di ateali daua stati, fostul prezidentu ali Românie, Traian Băsescu, aza lider a Partidlui Minarea Populară, napoi cundil’e tra Uniri. El lugurseasti ca tru aesta doi an’i dit soni, dimi după ti s-bitisi mandatili prezidinţiale, numata s-featira jgl’ioati ninti tru ligatura cu aestu dezidirat. Băsescu spuni că Bucureştiul lipseasti s-traga mana di la turlia di diplomaţie pi cari u numasio “ca auseatica” şi să-şi nastreaca prudenţa cabaia andicra di Moscova.
Ia ti spusi Traian Băsescu: Goala cearei politică a imnaticlui european ali Ripublica Moldova easti unirea cu România. Nu ari altă cearei, nai ma putan tru perspectiva a yinitorlor 20 an’i.” Varnu, cundil’eadza atel di ma nainti cap a statlui, nu baga problema ali Uniri prit furteata, ca masi prit referendum ica vot parlamentar. A deapoa tra pregătirea a aistor, nica cundil’eadza nasu, easti ananghi di acţiuni concrete, di alxeri culturale, di viziti un alantu, di criştearea a numirlui di bursi tra studenţa şi darea a cetăţeniil’ei româna la ma multa banatori a cratlui vitin. Pi ninga nipoţ, ma scumpu u am Unirea” – s-pusi Traian Băsescu la Izvurlu a Mureşlui. Bucureşti, ari mulţa comentatorii cari-l’i mbartiteadza nadiili, ama puţan’i impetuoşi idyealui cum caplu a Minaril’ei Populara.
Nascanta agiumsira pi isapea, că aesti declaraţii prefaţeadză alidzerli legislative dit bitisita a anlui şi că Băsescu fu totna popular anamisa di cetăţen’il’i român’i dit Ripublica Moldova, bazin electoral pi cari mindueasti s-lu amintă. Alţal’ii cundil’eadza că tru raporturli anamisa di ateali dauă stati armân nimisurati dosari crehti. Independintă dit 1991, Ripublica Moldova fu timil’iusita pi una parti a teritoriilor româneşti dit apirită arachiti di Moscova al Stalin tru 1940, dupu un ultimatum. Suti di n’il’i di oamin’i s-arifugara atumtea tru România n’icşurată. Alti dzat di n’il’i, inamit alithealui ica imaginari a regimlui sovietic, fura purtaţ di aputrisitori tru Siberia şi Kazahstan. Tru loclu a lor adusira colonişti dit tut chiuseadzl’i a Imperiului Aroşu.
Dzat di an’i, artificialu sinur moldo-român fu nai ma ermeticu di tut lagărlu socialistu, a deapoa virulenta propagandă antiromânească di Chişinău lucra fara danaseari. Ase că, aca s-feati un alithea aprucheari tru aestu dit soni cirec di eta, prigiudicăţli şi nipistipsearea nu chirura acutotalui, a deapoa adepţal’ii ali Uniri, aca tut ma multa tru numir, armân una minoritati anamisa di cetăţen’il’i ali Ripublica Moldova.
Autor: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala
