Debut di sesiuni parlamentară
România Internațional, 04.02.2013, 14:12
Proiecţia bugetară easti adratâ pi unâ ţintă di creaştiri economică di 1,6%, unâ inflaţie medie anuală di 4,3%, un cursu di mesi di 4,5 lei/euro şi un dificit bugetar di 2,1% dit PIB. Ti idyiul kiro, proiectul di buget pruveadi criştearea-a tin’iilor tră bugetari cu 7,2%, s-cl’eamâ unâ turnari la nivelu di dinintea a n’icşurărlor fapti tru 2010, cata cum şi indexarea-a pensiilor cu 4%.
Aşi cum eara ti aştiptari, putearea şi opoziţia au mindueri divergenti tră buget. Cara Executivlu spuni că bugetlu pi aestu an va s-da silâ tră crişterea economică, opoziţia, cari bâgă n’il’i di amendamente, niţi un aprukeat, cutugurseaşti proiectul di nom pi cari âlu lugurseaşti unâ dânâseari pi calea ti dizvultarea a vâsiliil’ei.
Prinţipalu stur ali opoziţiei di Bucureşti, Partidlu Democrat Libearal, faţi timbihi că bugetlu pripus di Guvernu va s-aducâ zn’ie ti tuţ bânâtorl’i ş-,axus ti clasa di mesi, agricultorl’ii şi mediul di emburlâki. Democrat libearalu Gheorghe Ialomiţeanu, ţi ma ninti avea futâ ministru ti Finanţi, lu yilipseaşti aestâ turlie:
Un buget urfân’ipsitu, ti aţea câ putearea di acupărari a oamni’lor scadi dzuuâ di dzuuâ, impozitili criscurâ, investiţiili furâ multu n’iţ, lucru ţi va s-ducâ la unâ n’icşurari a locurlor di lucru. Apandisea a Guvernului nu s-alăsă aştiptată. Ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea, aduţi argumenti ti proiectu. Ia ţi spuni nâs:
Crescu pensiili, crescu tin’iili di cafi mes, crescu investiţiili pi fonduri europeani. Cum poati s-hibâ aestu un buget ftoh ? “Bugetlu tră 2013 easti un adrat cu ngâtan, echilibrat, nu easti unu di sirţâl’e”, nica spusi Liviu Voinea, cari cundil’e câ aestu poati s-aibâ unâ rectificari pozitivă tu giumitatea a aluştui. Tru idyiul kiro, iniţiatorl’ii spun că proiectul a bugetlui di stat pruveadi hărgi ma mări andicra di anlu ţi tricu, ama şi unâ ma bună adunari a amintatiţlor.
Di altă parti, bugetlu a asiguripserlor suţali di stat va s-hibâ adâpat dit contribuţiili tră asiguripseri suţiali al sistemlui public di pensii (73%), contribuţiili tră accidenti di lucru şi lângori profesionali (0,6%), amintatiţi nifiscali (0,2%), sumvenţii loati di la bugetlu di stat (26,2%).
