Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Cursa trâ Preşedinţil’ia a Româniil’ei

Preşedintile Traian Băsescu easte pi ultima turnantă a doilui mandat în frâmtea a statului la care-l’i didea îndreptul Constituţia. Cu un bilanţu controversat şi unâ imaghine compusă di-tru lum’ini şi aumbre, autoînvestit campion a lumtâl’ei anticorupţie, ama cu fratile mai m’ic după heare tru zundane, detestat di niscânţâ şi ninca adulat di alţâ, Băsescu suscitâ, de faptu, indiferenţa a ţilor ma mulţâ di român’i. Mutrinda spri v’initor, electoratulu easte mai interesat di succesiunea a lui. Cvasitotalitatea a sondajilor îl ved favorit la alidzerile prezidenţiale di-tru nrumar pi premierulu soţial-democrat Victor Ponta. Competitor solitar pi stânga a spectrului politic şi lider a unui partid dischiplinat, care controleadză aproapea ute losurile a administraţil’ei, candidatulu Ponta beneficiadză di un importantu avantaj loghistic. Aţistua easte dublat di unâ imaghine, intens hrânitâ di unâ parte di-tru mass-media, di lider ţi vibreadză la cripǎrile a cathiunui român, pricum şi di seatea di revanşă şi rǎzgǎnisire a militanţâlor soţialişti, a cure partid nu mata are amintatâ un scrutin prezidenţial di-tru anulu 2000. La 42 di an’i, Ponta easte, la standarde româneşti, nimatvidzut di tiner trâ un virtual amintâtor a Preşedinţiil’ei. A adversarilor lâ pare nicoptu trâ funcţie, iara ndauâ episoade di-tru prestaţia a lui publică alimentarâ acuzaţiile di imaturitate. Ma că stânga pompeadză resurse, energhii, speranţe maşi într-un singur om, pi a cure mână poate sâ amintâ i sâ chearâ tut, la dreapta, dramatic fragmentată, easte ca pidipseare câlâbâlâche di prezidenţiabili. Asociate tru cartelul numit Alianţa Creştin-Liberală, aţeale mai importantile partide parlamentare di-tru opoziţie, PNL şi PDL, îl’i li opun al Ponta pi noulu lider a liberal’ilor, Klaus Iohannis. Etnic gherman şi longeviv primar a Sibiului (chentru), aestua easte, cu seriozitatea cu elipse di imaghinaţie, la antipodz faţă di purtarea hârâcoapâ niscântiori inadecvată a premierului. Agreat di electoratulu urban, mai multu în Transilvania natală, beneficiar a faschinaţil’ei a multor român’i faţă di mitulu a eficienţâl’ei nemţeascâ, Iohannis easte, dzâc detractoril’i, multu provincial tra să conducă di la Bucureşti. Soţiologhil’i dzâc, tru arada a lor, că grosulu a electoratului nu easte pregătit să acceptâ un minoritar di confesiune protestantă tru frâmtea a unei vâsilie tru care, dupǎ cum dzâc recensămintile, ponderea a etniţilor român’i creştin-ortodocşi treaţe di 80%. Sondajile îl crediteadză, cu tute aeste, pi Iohannis dreptu contracandidatulu a lu Ponta tru al doilea tur di scrutin, pi care, probabil, va-l chearâ. Restul a competitorilor din adreapta au, tru intenţiile di vot, scoruri di maşi unâ cifră şi şanse, practic, nule. Fostu premier di succes şi lider PNL, Călin Popescu-Tăriceanu candideadză – inutil, dzâc analiştil’i – tru numa a dizidenţâl’ei numitâ liberal-reformatoare. Dezavuată, practic, di propriulu a lui partid, eurodeputata PDL Monica Macovei si va preşedintă di aform’ia cǎ s-aibâ cum minduiaşte afinităţ spirituale cu regretatulu Nelson Mandela. Shi, tru bitisitâ a listâl’ei, tru pro-băsistul PMP prezidenţialile mintescu aţeale mai v’iile pasiun’i. Iniţial propus dreptu candidat, ama apoia constestat ttt mai tăl’ios di colegil’i di partid, fostul ministru Cristian Diaconescu fudzi din PMP şi va sâ candideadzâ independentu. Iara şefa a formaţiunil’ei, altâ turlie impopulara Elena Udrea, feaţe hâbare că easte etimâ să agiungâ prezidenţiabila a formaţiunii.

, 18.08.2014, 18:54

Preşedintile Traian Băsescu easte pi ultima turnantă a doilui mandat în frâmtea a statului la care-l’i didea îndreptul Constituţia. Cu un bilanţu controversat şi unâ imaghine compusă di-tru lum’ini şi aumbre, autoînvestit campion a lumtâl’ei anticorupţie, ama cu fratile mai m’ic după heare tru zundane, detestat di niscânţâ şi ninca adulat di alţâ, Băsescu suscitâ, de faptu, indiferenţa a ţilor ma mulţâ di român’i. Mutrinda spri v’initor, electoratulu easte mai interesat di succesiunea a lui. Cvasitotalitatea a sondajilor îl ved favorit la alidzerile prezidenţiale di-tru nrumar pi premierulu soţial-democrat Victor Ponta. Competitor solitar pi stânga a spectrului politic şi lider a unui partid dischiplinat, care controleadză aproapea ute losurile a administraţil’ei, candidatulu Ponta beneficiadză di un importantu avantaj loghistic. Aţistua easte dublat di unâ imaghine, intens hrânitâ di unâ parte di-tru mass-media, di lider ţi vibreadză la cripǎrile a cathiunui român, pricum şi di seatea di revanşă şi rǎzgǎnisire a militanţâlor soţialişti, a cure partid nu mata are amintatâ un scrutin prezidenţial di-tru anulu 2000. La 42 di an’i, Ponta easte, la standarde româneşti, nimatvidzut di tiner trâ un virtual amintâtor a Preşedinţiil’ei. A adversarilor lâ pare nicoptu trâ funcţie, iara ndauâ episoade di-tru prestaţia a lui publică alimentarâ acuzaţiile di imaturitate. Ma că stânga pompeadză resurse, energhii, speranţe maşi într-un singur om, pi a cure mână poate sâ amintâ i sâ chearâ tut, la dreapta, dramatic fragmentată, easte ca pidipseare câlâbâlâche di prezidenţiabili. Asociate tru cartelul numit Alianţa Creştin-Liberală, aţeale mai importantile partide parlamentare di-tru opoziţie, PNL şi PDL, îl’i li opun al Ponta pi noulu lider a liberal’ilor, Klaus Iohannis. Etnic gherman şi longeviv primar a Sibiului (chentru), aestua easte, cu seriozitatea cu elipse di imaghinaţie, la antipodz faţă di purtarea hârâcoapâ niscântiori inadecvată a premierului. Agreat di electoratulu urban, mai multu în Transilvania natală, beneficiar a faschinaţil’ei a multor român’i faţă di mitulu a eficienţâl’ei nemţeascâ, Iohannis easte, dzâc detractoril’i, multu provincial tra să conducă di la Bucureşti. Soţiologhil’i dzâc, tru arada a lor, că grosulu a electoratului nu easte pregătit să acceptâ un minoritar di confesiune protestantă tru frâmtea a unei vâsilie tru care, dupǎ cum dzâc recensămintile, ponderea a etniţilor român’i creştin-ortodocşi treaţe di 80%. Sondajile îl crediteadză, cu tute aeste, pi Iohannis dreptu contracandidatulu a lu Ponta tru al doilea tur di scrutin, pi care, probabil, va-l chearâ. Restul a competitorilor din adreapta au, tru intenţiile di vot, scoruri di maşi unâ cifră şi şanse, practic, nule. Fostu premier di succes şi lider PNL, Călin Popescu-Tăriceanu candideadză – inutil, dzâc analiştil’i – tru numa a dizidenţâl’ei numitâ liberal-reformatoare. Dezavuată, practic, di propriulu a lui partid, eurodeputata PDL Monica Macovei si va preşedintă di aform’ia cǎ s-aibâ cum minduiaşte afinităţ spirituale cu regretatulu Nelson Mandela. Shi, tru bitisitâ a listâl’ei, tru pro-băsistul PMP prezidenţialile mintescu aţeale mai v’iile pasiun’i. Iniţial propus dreptu candidat, ama apoia constestat ttt mai tăl’ios di colegil’i di partid, fostul ministru Cristian Diaconescu fudzi din PMP şi va sâ candideadzâ independentu. Iara şefa a formaţiunil’ei, altâ turlie impopulara Elena Udrea, feaţe hâbare că easte etimâ să agiungâ prezidenţiabila a formaţiunii.


(Bogdan Matei)

Foto: Solen Feyissa / unsplash.com
Actualitati Thursday, 19 December 2024

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili...

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană
Angel Tîlvăr, împreună cu ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a vizitat marți, 10 decembrie, Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”
Actualitati Saturday, 14 December 2024

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

Tu meslu cirișaru 2021, 42% ditu oamiñilli andribaț tu unu sondaj adratu di INSCOP tu Românie, la antribarea tu ți vâsilie vor ma mutlu...

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE
Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni
Actualitati Friday, 13 December 2024

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

Coproducția podcast Radiominiaturi, promovată tru 2024 di Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni, ditu cari faţi parti și Radio România...

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni
foto: pixabay.com
Actualitati Wednesday, 11 December 2024

Defițit bugetaru ca tu pandemie

Defițitlu bugetaru ali Românie ti proțlli 11 meși di estanu agiumsi la 7,11% ditu Produslu Internu Brutu (PIB), vârâ 125,7 miliardi di lei...

Defițit bugetaru ca tu pandemie
Actualitati Tuesday, 10 December 2024

Schengen-Austria numa s’ncuntreadză

Ministurlu austriac ti lucre di năuntru, Gerhard Karner, dimăndă că văsilia a lui numata va s’ncuntreadză ti aprukearea ali Românie şi...

Schengen-Austria numa s’ncuntreadză
Actualitati Tuesday, 10 December 2024

Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?

Anlu 2024 fu anlu tră tuti alidzerli ţi suntu di căuli, locali, europarlamentari, leghislative şi prezidenţiale, iarapoi nica tinirlu cratu...

Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?
Actualitati Monday, 09 December 2024

Mărli platformi ș-dezinformarea online

“Libirtatea a aligâtorilor ta sâ-și adarâ unâ minduitâ a loru easti ndreptul ta sâ-și llia informaţii corecti/salami cându yini zborlu di...

Mărli platformi ș-dezinformarea online
Actualitati Monday, 09 December 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 01 -07.12.2024

Alidzerli prezidenţiali ditu Românie furâ anulati Curtea Constituţionalâ ali României (CCR) apufusi, viniri, cu unanimitati di voturi,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 01 -07.12.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company