Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Creaştire economică în România

România înreghistreadză ţea mai analtă creaştire economică din Uniunea Europeană, raportată la trimestrul anterior, la egalitate cu avansul a Chiprului, în condiţiile în care alante state consemneadză creaştiri situate sum un procentu ică şi scăderi. Primile estimări di turlie semnal publicate de Institutulu Naţional di Statistică da să si veadă că, în trimestrul al treilea din 2022, Produsulu Internu Brut are criscută cu 1,3% comparativ cu ţel di ma nâinte/precedentu, şi si majoră cu 4,7% faţă di trimestrul 3 a anului tricut. Datile, precizeadză INS, sunt ajustate în funcţie di elementile ţi ţân di sezonalitate şi de numirulu di dzâle lucrătoare. Tră perioada 1 ianuariu-30 agheazmăciune/septembriu, creaştirea economică fu estimată la 4,3% comparativ cu perioada corespundzătoare di anulu trecut. Ca urmare a includerilei a nalilor date estimate în seria trimestrială, Institutulu di Statistică alăxi/ revizui în scădeare ahât creaşterea din trimestrul 1 a luştui an di la 6.4 la 4.4%, cât şi pi aţea din trimestrul al doilea di la 5 la 3.9%, comparativ cu trimestrile di ma ninte/precedente uidisite cu eale/corespunzătoare. Analistul economic Constantin Rudniţchi easte di păreare că, ţi cara că evoluţia a economiilei a li Românie easte influenţată puternic di partea di sezonalitate, ahtări alăxiri semnificative a datilor nu sunt bune, di aformia că pot să influenţeadză negativ planurile di afaaceri a firmilor. Constantin Rudniţchi: Un investitor care si minduiaşte să vină în România ma ştie că are existată ună creaştire economică di 6, 4 % poate să lia aestă decizie, şi să si bazeadză pi aestă cifră, di aformia că evidentu că eşti interesat, ca investitor, să vini într-ună păzare ţi are ună creaştire şi are ună creaştire tamam excepţională în condiţiile date. Ma că, ama, creaştirea easte mai mică, di maşi 4%, sigura că ti mai minduieşti. Deci, iatu cum ună cifră di turlia aestă poate aă influenţeadză ună decizie di investiţii.

Creaştire economică în România
Creaştire economică în România

, 16.11.2022, 22:18

România înreghistreadză ţea mai analtă creaştire economică din Uniunea Europeană, raportată la trimestrul anterior, la egalitate cu avansul a Chiprului, în condiţiile în care alante state consemneadză creaştiri situate sum un procentu ică şi scăderi. Primile estimări di turlie semnal publicate de Institutulu Naţional di Statistică da să si veadă că, în trimestrul al treilea din 2022, Produsulu Internu Brut are criscută cu 1,3% comparativ cu ţel di ma nâinte/precedentu, şi si majoră cu 4,7% faţă di trimestrul 3 a anului tricut. Datile, precizeadză INS, sunt ajustate în funcţie di elementile ţi ţân di sezonalitate şi de numirulu di dzâle lucrătoare. Tră perioada 1 ianuariu-30 agheazmăciune/septembriu, creaştirea economică fu estimată la 4,3% comparativ cu perioada corespundzătoare di anulu trecut. Ca urmare a includerilei a nalilor date estimate în seria trimestrială, Institutulu di Statistică alăxi/ revizui în scădeare ahât creaşterea din trimestrul 1 a luştui an di la 6.4 la 4.4%, cât şi pi aţea din trimestrul al doilea di la 5 la 3.9%, comparativ cu trimestrile di ma ninte/precedente uidisite cu eale/corespunzătoare. Analistul economic Constantin Rudniţchi easte di păreare că, ţi cara că evoluţia a economiilei a li Românie easte influenţată puternic di partea di sezonalitate, ahtări alăxiri semnificative a datilor nu sunt bune, di aformia că pot să influenţeadză negativ planurile di afaaceri a firmilor. Constantin Rudniţchi: Un investitor care si minduiaşte să vină în România ma ştie că are existată ună creaştire economică di 6, 4 % poate să lia aestă decizie, şi să si bazeadză pi aestă cifră, di aformia că evidentu că eşti interesat, ca investitor, să vini într-ună păzare ţi are ună creaştire şi are ună creaştire tamam excepţională în condiţiile date. Ma că, ama, creaştirea easte mai mică, di maşi 4%, sigura că ti mai minduieşti. Deci, iatu cum ună cifră di turlia aestă poate aă influenţeadză ună decizie di investiţii.


Cifrile ligate di creaştirea economică influenţează, totunăoară, deciziile mutrinda pensiile şi majorările di salarii, şi, maca eale si lăxescu ahât di mult înseamnă că respectivile decizii fură loate eronat, ţea ţe nu easte ici ghine tră economie, atradze atenţia Constantin Rudniţchi. Optimistu incurabil, premierulu Nicolae Ciucă da asiguripsiri că România nu easte în pericol să iintră în recesiune economică: Avem loată misuri ahtare turlie încât să putem să consolidăm economia, să o menţânim în echilibru, ahtare turlie încât să nu intrăm în recesiune. Datile pi care li avem tru aestu moment nâ spun foarte clar că există premisa ca la bitisita a anului România să aibă ună creaştere economică di 5%, în varliga a lu 5%, iar tră anulu vinitor ună creaştere economică în varliga di 1,5%.


Cu toate aestea, prognozile a mărilor instituţii financiare internaţionale sunt mai deavrapa sumbre/aumbroase şi zburascu de ună imnare ma priaghalea a economiilei globală. Iar furtuna perfectă, adică un cumul di factori precum polimulu din Ucraina, creaşterea preturilor la energhie şi presiunile inflaţioniste, pot să agudească economiile a unora di state.


Autor: Ştefan Stoica


Armânipsire: Hristu Steriu

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David
Actualitati Tuesday, 29 April 2025

Misuri ti anviţâmintul românescu

Tu andamusea di gioi a Chivernisillei di București sâ zburâ ti ma multi acti normativi ti dumeanea a Educaţillei/Praxillei. Ași, fu apufisit unu...

Misuri ti anviţâmintul românescu
Foto: Mediamodifier / pixabay.com
Actualitati Tuesday, 29 April 2025

Isăki pi scâdeari fapti di Banca Mondialâ

Banca Mondialâ luyurseaști unâ ayâliseari a criștearillei tu icunumiili ți suntu tora pi cali di dezvoltari ditu reghiunea Ivropa ș-Asia...

Isăki pi scâdeari fapti di Banca Mondialâ
Cumu va s’hibã dupu moartea-a Pãpãlui
Actualitati Monday, 21 April 2025

Cumu va s’hibã dupu moartea-a Pãpãlui

Papa Francisc muri. Va s’aibã unã turlie di lucru giuridicã pi lungu kiro şi minuţişu cari acaţã tu isapi ma multi adeţ veclli di suti di...

Cumu va s’hibã dupu moartea-a Pãpãlui
Ursula von der Leyen (
Actualitati Tuesday, 08 April 2025

Cum va s’apãndãseascã UE ti taxili americani?

Uniunea Europeană dimãndã că ti bunã easti s’pãzãrãpseascã cu Statele Unite ta s’nu agiumgã tu polimu comercialu, ama tu idyiulu kiro...

Cum va s’apãndãseascã UE ti taxili americani?
Actualitati Friday, 04 April 2025

Andamasi trã apărari

Nibunillea internaţională ti aalãsarea nanãparti ali NATO di cătrã SUA nu easti ntimilleată – lã dimãndã, gioi, secretarlu american di...

Andamasi trã apărari
Actualitati Saturday, 29 March 2025

Paris – summitlu ti Ucraina

Paris, tu cadurlu a unlui summitu, cãpiili di cratu şi di guvernu ditu vãsiliili cari şi spusirã vrearea tra s’agiutã Ucraina bitisirã...

Paris – summitlu ti Ucraina
Actualitati Thursday, 27 March 2025

Româñilli, tutu cu viză tru SUA

Statele Unite curmarã programlu ti scutearea-a vizãllei trã români, cari, uidisitu cu unã apofasi ali administraţi dimucratã Joe Bidin, lipsea...

Româñilli, tutu cu viză tru SUA
Actualitati Thursday, 13 March 2025

Polim di emburliki anamisa di SUA – UE?

Nai mai marli portu fluvial românescu, ți ari ș-alti hâiri icunomiți, easti bâgatu aproapea di sinurlu cu Ripublica Moldova şi Ucraina,...

Polim di emburliki anamisa di SUA – UE?

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company