Coordonari diplomatică tra securitatea a Europăllei
Moscova ari naete s’acaţă unu pretextu tra s’aputrusească Ucraina – declară, gioi, tru ună conferință di presă, purtătorlu di zboru a Pentagonlui, John Kirby. Rusia nu aproaki niţi ună veleitate tru aestă noimă, spunănda că va maş ta ş-asiguripsească securitatea. Tra s’nu s’agiungă la ună eventuală ampuliseari militară, tru Europa s’dizvărtescu, ama, niacumtinati acțiuni diplomatiţi. București, catandisea di securitate găilipsitoari ditu proximitatea ali Ucraină, viţină cu România, şi ditu regiunea ali Amarea Lae fu tru atenția a miniștrilor di Externe ditu B9, cari andămuseaşti craturli di tu areapta di apirită a Alianțăllei Nord-Atlantică – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. La muabeţ loară parti tru formatu hibridu, ca oaspi speţial, șeflu a diplomațiillei franceze, Jean-Yves Le Drian, cari eara, kiro di dauă dzăli vinitu Bucureşti, și ministrul di Externe ali Ucraină, Dmytro Kuleba. Cu aestă furñie, șeflu a diplomațiillei române, Bogdan Aurescu, declară:
Roxana Vasile, 04.02.2022, 18:12
“NATO promoveadză limbidu aestă abordare duală, di ună parti discurajari, di alantă parte dialog, şi va s’adavgu aoa cu ună constatari pi cari noi, româñilli, u avem tru minti rezultândalui ditu experienţa a noastră istorică: atumţea când vrei s’ai un dialog cari s’hibă substanţial şi cari s’da arodu tru aestă parti a lumillei, easti ananghi s’ai thimellilu cu ună discurajari vărtoasă. Prezenţa aliată pi flancul estic a Alianţăllei, inclusiv tru partea di sud, aclo iu easti România, cara va s’hibă comparată cu actuala prezenţă rusă tru proximitatea ali Ucraină şi tru regiunea ali Amarea Lae, easti limbidu ună prezenţă di ndauă ori ma ñică, dimi ici nu s’poati, să zburămu ti ună dizvărteari di forţe aliate cari s’reprezintă ună provocari tra Rusia. Nu s’poate să zburămu ti ună mindueari di partea Alianţăllei Nord-Atlantică di escaladare, dotu nu easti zborlu ti aestu lucru.”
Uidisitu cu ministrulu Aurescu, tru muabeti nu easti maş securitatea ali Ucraină, a regiunillei i a Europăllei, că easti zborlu ti securitatea a spaţiului euro-atlantic tru ansamblul a lui, a deapoa Amarea Lae faţi parte integrantă ditu aest spaţiu, ţi ma largu s’aibă ună coordinari tu ligătură cu misurli concreti pi cari li llia, aţea turlie tra s’agiungă la ună dezescaladari a catandisillei și ună continuari a dialoglui. Tu arada-a lui, șeflu a diplomaţiillei di Paris, Jean-Yves Le Drian, scoasi tu migdani unitatea aliaţlor şi faptul că tuti liniile di dialog sunt dişcllisi cu Rusia. Dimi, tru capitala franceză, activitatea diplomatică pi tema a crizăllei anamisa di Moscova şi Kiev fu niacumtinată — prezidentulu Emmanuel Macron avu, gioi, muabeţ telefoniţi cu omologilli rus, ucrainean şi polonez, Vladimir Putin, Volodimir Zelenski, respectiv Andrzej Duda, după ţi, ñiercuri, avea zburătă şi cu liderlu american Joe Biden. Canţelarlu german, Olaf Scholz, va s’coordoneadză cu prezidenţălli ali Franţă şi Polonie ti conflictulu ditu Ucraina, iara prezidentulu turcu, Recep Tayyip Erdogan, să spusi etimu s’hibă mediatorlu anamisa di Ucraina şi Rusia.
Autor: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala
