Coopearari economică lărdzită România – Japonia
România și Japonia va li crească ligăturli economiţi bilaterali.
Leyla Cheamil, 09.03.2023, 20:47
Unăoară cu simnarea, Tokyo, a declarațillei mutrinda Parteneriatlui Strategic anamisa di România și Japonia, cu furñia a vizităllei a șeflui statlui român Klaus Iohannis, va s’hibă ahăndusiti și ligăturli economiţi bilaterale, iara aţeali dauă văsilii va s’coopereadză ma ghini tru domenii catacum energhia, cercetarea și investițiile.
Apofasea ti thimilliusearea aluştui parteneriat fu loată aoa şi ţinţi ani, tru cadrul a dialoglui di Bucureşti anamisa di prezidentulu Klaus Iohannis şi aţelu di ma ninti premier nipon Shinzo Abe. Easti doilu parteneriat strateghic simnatu cu un stat asiatic, după aţelu cu Coreea di Sud. Ași cum cundille Administrația Prezidențială di Bucureşti, obiectivele a Româniillei pi aestă ligătură s’raporteadză la statutlu ali Japonie di economie majoră şi inovativă a lumillei şi unu di prinţipallii investitori la nivel global. Tru România ari 397 di societăţ comerciale cu capital japonez, cari generează, tru prezent, pisti 40.000 di locuri di lucru. Potenţialu di creastire easti semnificativ, inclusiv tru domeniile cu nai ma analtu nivel di inovaţie, catacum dezvoltarea, tru România, a tehnologiillei di tip SMR și dimecu reactoari modulare ñiţ, deadunu cu SUA, adrarea şi distribuţia di hidrogen veardi, producţia di optică di mari puteare, infrastructură a aţilui ditu soni bărnu ică finalizarea a magistralăllei M6 a metroului ditu Bucureşti.
“Japonia easti nai ma mari investitor ditu Asia tru România. Vremu, ma largu, ună creastire substanţială a investiţiilor japoneze tru văsilia a noastră. Apreciem abordarea constructivă a companiilor niponi activi pi păzarea românească, pi prinţipii di sustenabilitateˮ, declară şeflu a statlui român, după simnarea documentului.
Klaus Iohannis nica spusi că un exemplu concret easti dat di contribuţia companiilor japonezi la proiecti di infrastructură complexă, cata cum construcţia apuntillei suspendată di pisti Dunări, di Brăila. Apuntea di Brăila easti nai ma mari apunti suspendată ditu România şi treilu ca lundzimea ditu Uniunea Europeană.
“Ancurajăm Japonia să s’mintească, ma largu, tru proiecte di conectivitate, relevanti nu maş ti România, că şi ti statili viţiniˮ, adăvgă prezidentulu Iohannis.
Tu arada a lui, premierlu nipon, Fumio Kishida, spusi că văsilia a lui aşteaptă cu niarăvdari s’lucreadză deadunu cu România, ca parteneri strateghiţ, ti dizvultarea a ligăturloru di coopearare tru ma multi dumenii, inclusiv securitate, economie, ştiinţă, tehnologhie şi cultură.
Tru cadrul a vizităllei a lui tru Japonia, Klaus Iohannis feaţi ună vizită și la Kyoto, iu s-andămusi cu autoritățile locale.
“Am nădia că, tru şcurtu kiro, Kyoto s’poată s’facă nfrăţirillea, suţata cu ună localitate ditu România, tra s’da ucazea ti băgari tru practico a potenţialului uman şi economic nica niaflatu ditu comunităţile a noastreˮ, spusi Klaus Iohannis.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearea: Taşcu Lala