Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Comunicatu di presă – Comisia trã româňilli di iuţido ditu Senatlu ali Rom


, 10.05.2021, 20:26


România easti statlu soi a armâňiloru şi migliniţloru ditu Macedonia di Araţili şi ari borgea s’lli-agiutã, idyea cum u feaţi până tru 1948.


Cu arastea cã s’umplurã 116 di aňi di la emitarea-a Iradeauãllei di pricunuşteari a ndrepturloru isa a româňilor (armâňi şi migliniţ) ditu Imperiul Otoman, senatorlu Claudiu Târziu, prezidentulu ali Comisie trã româňilli di iuţido, deadunu cu senatorlu Viorel Badea, membru ali Comisie şi deputatlu Boris Volosatîi, membru ali Comisie trã comunităţli di români di nafoara a sinurloru a vâsiliillei, feaţirã unã vizită di lucru tru Ripublica Macedonia ditu Araţili trã unã documentari mutrinda catandisea şi problematica a minorităţloru ţi suntu soi armâna şi miglinita şi s-facã tiňie a personalităţloru armâneşti şi migliniti ditu aestã vãsilie.


Membrilli ali delegaţie vizitarã Ambasada ali Românie la Skopje, iu avurã moeabeţ cu E.S. ambasadoru extraordinaru şi plenipotenţiaru ali Românie tru Ripublica Macedonia ditu Araţili, Adela-Monica Axinte şi cu Gabriel Nicola, prim colaboratoru a misiunillei, ministru plenipotenţiaru.


Tru arada-a moeabetillei, prezidentulu ali Comisie trã româňilli di iuţido di la Senatlu ali Românie, senatorlu Claudiu Târziu, cundille că, dupu 31 di aňi di la cădearea a comunismolui, România nu ari nica unã strateghie ghini articulată ti andruparea cu hãiri a româňilor di iuţido.


Ca stat soi, România spuni ndirseari şi nu treaţi ma largu di declaraţii di buni naeţ. Sinferlu a nostru ti andruparea-a armâňilor ditu Macedonia ditu Araţili şi Balcani vãrnu nu poati sã-lu bagã tu practico tru loclu a nostru.


Easti multu importantu să spunemu iniţiativă şi s’cilãstãsimu, aşi cum earamu până tru anlu 1948, cilãstisinda trã hãirlãticlu culturalu-identitaru a fraţloru armâňi şi migliniţ ditu Balcani.


Minduim cã lucãrlu deadunu hãirlãticu a Comisiillei trã româňilli di iuţido cu Executivlu, aestã aradã cu Ministerlu trã Afaceri Externi ali Românie, easti di mari simasie ti hãirea-a cilãstãsearillei a noastrã.


Protii lucri cari li scoasmu tu videalã şi trã cari va s-minduimu s’aflãmu ceareiili uidisiti suntu: tindearea-a nviţămintului tru dialectili armânu şi miglinitu, darea di bursi identitari ti cilimeaňilli armâňi ditu Macedonia ditu Araţili cari studiadză dialectulu istoricu armânescu a limbãllei românã comunã; acordarea di bursi universitari trã studenţãlli armâňi şi migliniţ cari voru s’nveaţã tru Universităţli ditu România; acordarea-a cetăţeniillei români tru regimu simplificatu ti membrillli a aţiloru dauă minorităţ ţi suntu soi şi recupeararea-a nicukiratiloru/ proprietăţloru a comunitatillei şi a bãsearicãllei armâneascã confiscatã paranomu di statlu comunistu iugoslavu şi clirunumsiti di guvernul ali Ripublica Macedonia ditu Araţili icã di cătrã Bãserica Ortodoxă Macedoneană, nipricãnãscutã canonic di ansamblulu a lumillei ortodoxã.


Anamisa di România şi R. Macedonia ditu Araţili ari un avutu lucru deadunu cu scupolu ti pricunuştearea şi tiňisearea di cătrã aesta a statutlui ali Românie ca statu soi a armâňilor şi migliniţloru.


Soţlli a noşţã macedoneaňi akicãsescu că aşi cum şi România, ninti di integrarea tru Uniunea Europeană deadi ndrepturli ţi lã si pricadu a minorităţlor di pi teritoriul a llei, inclusivu a minoritatillei macedo-slavi, idyealui şi Macedonia ditu Araţili lipseaşti s’da idyili ndrepturi a românilor (armâňi şi migliniţ) di pi teritoriul a llei, ninti di integrarea tru Uniuni. Easti nica şi unã cãftari sine qua non a integrarillei, nica nã oarã declarã senatorlu Claudiu Târziu.


Delegaţia feaţi vizitã tu cãsãbãlu Bituli ditu sudlu a vãsiliillei, importantu ţentru armânescu, iu avu andamusi şi moeabeţ di lucru cu domnul Alexandru Mamakis, Consulu onorificu ali Românie, şi cu domnul Hristu Ciolacu, prezidentulu a Comunãllei armâneascã şi epitrop a bãsearicãllei Sãmţãlli Amiradz Custandini şi Elena ditu localitati.


Tru cadurlu a moeabeţloru, delegaţia parlamentară ditu România fu informată ti demersurli ţi li feaţirã aţelli doi interlocutori cătrã Ministerlu trã Afaceri Externi di Bucureşti, demersuri ligati di nicukiratili/ proprietăţli a comunitatillei armâneşti ditu zonă, ama şi trã moeabeţli ţi li avu domnul Alexandru Mamakis, Consulu onorificu ali Românie cu ministurlu di externi a guvernului di Skopie cu scupolu tra s’aflã cearei aluştoru problemi ligati di idyili nicukirati/ proprietăţ, ţi nica nu suntu dati nãpoi.


Senatorlu Claudiu Târziu şi deputatlu Boris Volosatîi vizitarã Bituli patru obiectivi istoriţi di mari simasie trã statlu român şi minoritatea armâneascã cu cari easti soi: casa-a aţilui di ma ninti Consulatu ali Românie cari eara dişcllisu până tru 1948, casa-a aţilui di ma ninti liceu comercialu românescu di Bituli, bãserica armâneascã Sãmţãlli Amiradz Custandini şi Elena şi mirminţãlli armãneşţã, iu delegaţia feaţi tiňie a importantiloru personalităţ armâneşti: profesorlu Apostol Mărgărit, fostu inspectoru a sculiiloru armâneşti ditu Balcani şi poetlu Constantin Belemace, autorlu a himnãllei trã armãňilli sud-dunăreaňi Dimândarea părintească.


Armâňilli şi migliniţlli suntu pricãnuscuţ pritu Constituţia ali Macedonie ditu Araţili, cu numa slavă ti vlahi, ca un grup etnic thimilliusitoru a aluştui statu.


Numirlu a persoaniloru di orighini armânească ditu aestă vãsilie nu easti cunuscut di tamamu, isãkili spunu anamisa di 10 ňilli şi 150 di ňilli.


Dialectul istoric armânescu easti studiatu ca materie facultativă tru nãscãnti sculii publiţi, existânda nãscãnti emisiuni di radio şi televizie tru dialectu la posturli naţionali.


Vizita-a parlamentarloru români s’duţi ninti dzãlili ţi yinu tru Arbinuşie, vãsilie tru cari comunitatea istorică armâneascã ari unu numiru mari di bãnãtori.



Apriduţearea: Pareia redacţionalã di la RRI



Mihai Eminescu (foto arhivă)
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Tánczos Barna
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Foto: fb.com / Poliția Română
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei
Projekat Neptun Deep
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company