Comisii Parlamentarâ ti Roşia Montanâ
Tu inima ali Transilvanii, loc multu cânâscut ti avuţia di sum loc, Roşia Montanâ, aestâ n’icâ hoarâ ţi şeadi dealihea pi unâ minâ di malâmâ, ari unâ veacl’I isturii. Cu dauâ n’ii an’ nâintii, roman’ii furâ proţl’ii cari scoasirâ malama di la Roşia Montană şi s-alumtarâ s-construiascâ un labirintu di galerii ta s-poatâ s-adarâ aestu lucru – iara eali pot s-hibâ vidzuti şi azâ. Depozitlu di malamâ di 300 di toni di sum Roşia Montanâ easti tora unlu dit nai ma mărli dit Europa şi treilu dit lumi. Miza easti chiola şi ma mari câ ţe, pi ningâ malamâ, specialişţâl’ii estimeadzâ că aclo ari şi vârâ 1.600 di toni di asimi.
România Internațional, 18.09.2013, 12:17
Tu inima ali Transilvanii, loc multu cânâscut ti avuţia di sum loc, Roşia Montanâ, aestâ n’icâ hoarâ ţi şeadi dealihea pi unâ minâ di malâmâ, ari unâ veacl’I isturii. Cu dauâ n’ii an’ nâintii, roman’ii furâ proţl’ii cari scoasirâ malama di la Roşia Montană şi s-alumtarâ s-construiascâ un labirintu di galerii ta s-poatâ s-adarâ aestu lucru – iara eali pot s-hibâ vidzuti şi azâ. Depozitlu di malamâ di 300 di toni di sum Roşia Montanâ easti tora unlu dit nai ma mărli dit Europa şi treilu dit lumi. Miza easti chiola şi ma mari câ ţe, pi ningâ malamâ, specialişţâl’ii estimeadzâ că aclo ari şi vârâ 1.600 di toni di asimi.
Dânâsitâ di ma mulţâ an’i ti furn’iea a niachicâserlilor mutrinda protecţia a mediului, investiţia di la Roşia Montanâ fu bâgatâ tu planlu naţional di investiţii şi locuri di lucru ahurhit, tora ayoniea, di Guvernul di Bucureşti şi prezentat ca proiectu di exploatari cu năi standardi di mediu, di iu vâsâlia estimeadzâ beneficii di 78% dit ţi aduţi tut proiectul. Tu inşita a meslui ţi tricu, Executivlu apufusi s-aproachi un proiectu di nom cari reglementeadzâ scutearea a minereurilor di malamâ di la Roşia Montanâ, ama di unâ companii canadianâ. Documentul fu pitricut a Parlamentului ta s-hibâ apruchiat şi simnat, ama aestâ apofasi adusi un val di protesti, dit 1 di Yismârciun, aţilor cari nu-l vor aestu ici proiectu di la Roşia Montanâ – tu Bucuresti, tu ma mulţâ câsâbadz dit vâsâlii, dar şi tu xeani, tu Londra, Bruxelles, icâ Istanbul. Aţei ţi nu aproachi proiectul suntu andrupâţ di ecologişţâ şi di istoriţ ţi aurlâ câ scuterea, exploatarea cu cianuri aduţi mări piriculi di poluari a mediului şi că poati s-aspargâ vestigii istoriţi ţi suntu aclo.
Pi di altâ parti, aţei ţi vor proiectul, maxus aţei ţi bâneadzâ aclo, dzâc că dişcl’idearea a minâl’ei, va s-aducâ năi locuri di lucru şi poati s-agiutâ la andridzearea a problemâl’ei di turlii icunumicâ şi socialâ dit zonâ. Prota, niham aspâreat di tutâ aestâ catandisi, premierlu Victor Ponta nu-şi mai luâ borgea mutrinda aestu proiectu multu zburât şi deadi hâbari că va s-adarâ unâ comisii ayoriea tu Parlamentu cari s-analizeadzâ tut planlu di la Roşia Montanâ. Marţâ, doil’ii udadz a Parlamentului apufusirâ adrarea ali Comisii cari va s-cl’ieamâ la audieri pi tuţ aţei ţi suntu implicaţ şi, dapoaia, va s-adarâ un raportu cari va s-agiungâ la aţei doi udadz. Aproapea di 1 di Brumar, Camera a Deputaţlor, ca for ţi poati s-apufuseascâ tu aestâ catandisi, va s-aspunâ maca apruchiarâ icâ nu proiectulu di nom.