Colindi româneşti la Vatican
Tră tută criştinătatea, Papa Francisc easti purtâtorlu a mesajlui că Bisearica lipseaşti s-hibâ ma aprucheată di embistimen’i’i a l’ei işiş, maxus prit unâ minteari ahândoasâ tru bana suţială a aiştor. Tu niţi un an di la priloarea a pontificatlui, Papa Francisc aprâftâsi tra ş-adarâ unâ imagine di cavaler a ndriptatil’ei, di militantu cilâstisitoru contra a polimilor, a traficlui di persoani icâ exploatarea a n’iţlor. Anaparti di mintearea a lui vârtoasâ ti ndridzearea a nidriptăţlor a lumil’ei, năulu Suvearan Pontif iasi tru migdani şi prit turlia tu cari Bisearica Catolică lipseaşti s-aibâ ligâturâ cu suratili a l’ei criştini, ncap cu ortodoxismul, şi religiile non-criştini.
Florentin Căpitănescu, 30.12.2013, 13:56
Tră tută criştinătatea, Papa Francisc easti purtâtorlu a mesajlui că Bisearica lipseaşti s-hibâ ma aprucheată di embistimen’i’i a l’ei işiş, maxus prit unâ minteari ahândoasâ tru bana suţială a aiştor. Tu niţi un an di la priloarea a pontificatlui, Papa Francisc aprâftâsi tra ş-adarâ unâ imagine di cavaler a ndriptatil’ei, di militantu cilâstisitoru contra a polimilor, a traficlui di persoani icâ exploatarea a n’iţlor. Anaparti di mintearea a lui vârtoasâ ti ndridzearea a nidriptăţlor a lumil’ei, năulu Suvearan Pontif iasi tru migdani şi prit turlia tu cari Bisearica Catolică lipseaşti s-aibâ ligâturâ cu suratili a l’ei criştini, ncap cu ortodoxismul, şi religiile non-criştini.
Aestu easti contextul tru cari Papa Francisc âl’i hirisitisi, dumânică, tu Piaţa San Pietro di Vatican, aţel’i aproapea 150 di român’i (majoritar ortodocşi) cari, nviscuţ tru stran’e populari, l’i-andreapsirâ un spectacol di colindi. Fu tră prota oară cându Papa Francisc u hiritisi comunitatea românească dit Italia. Namisa di pareia di român’i eara şi Monsen’iorlu Anton Lucaci, di Vatican:
”Haraua mari cu vinita a comunitatil’ei a noastrâ, aoa, tru Piaţă, şi tru pareia cu alti mesaje, di hâbâriseri, dimi comunitatea a noastră fu pi protlu loc tru mintea a Pâpălui şi aestâ mi hârsi multu di multu. Avea tricutâ ndoi an’i , vahi, di cându comunitatea a noastră nu eara scoasâ tru videalâ”.
Di altâ parti, comunitatea di român’i dit Italia misurâ, aşi cum spun isăchili ufiţiali tipusiti tora ayon’ia, cama di 820 n’il’i di membri, dimec 20 tru sută dit tuţ xen’il’i cari bâneadzâ tru Hamunisie. Român’il’i sâ spun, di alargu, nai cama marea comunitati di xen’i dit Italia. Ma s-nâ turnăm la Papa Francisc, va s-cundil’em câ adil’eaticlu nău pi care aestu lu adusi tru politiţli promovati di Bisearica Catolică ahurhi s-hibă ambârţitat, di opinia publică. Ti paradigmă, un sondaj tipusitu, tru bitisita a stâmânâl’ei ţi tricu, di Le Parisien yilipseaşti că Papa Francisc s-hârseaşti di unâ imaghine favorabilă tu arada a 85% dit francezi.
Ma multu, Suvearanlu Pontif s-hârseaşti di unâ popularitati di aproapea 90% tru arada a aţilor ţi au unâ altă pisti şi di aproapea 70 di proţenti anamisa di niembistimen’i. Ufilisindalui zboarâ cari lu zuyrâpsescu nai cama ghini, francezl’ii pistipsescu că easti simpatic (86%), aprucheat di oamin’i (86%), aplo (85%), modestu (83%), filotim (82%), tin’isitu (84%) şi mplin di curayiu (81%). Cu tuti aesti, anamea pozitivă a Pâpălui Francisc tru Franţa contrasteadză vâtos cu imaghinea, per ansamblu, a Bisericâl’i Catoliţi, tră cari maşi 48% dit francezi au unâ păreari bună.
Autor: Florin Căpitănescu
Armânipsearea: Taşcu Lala
