Prima pagină » Actualitate » Chiro sertu în România

Chiro sertu în România

Canicula (caloarea a canilor) și ploile torențiale sunt familiare român’ilor. Când, ama, ţeale doauă fenomene meteo v’in un după alantu/si succed sau, și mai rău, si suprapun, neplăcerile/cripările v’in lişor. Ama, prognozile di ma nâpoi, asezonate, punctual, cu mesajile pritru sistemulu RoAlert di avertizare și alarmare a populațil’ei, sunt seamne a unor situații di urgență ţi-l’i pidipsiră pi mulțâ. După un final di mesulu mai și ună arhiusită mărinată di cirişar și mai araţe dicât în mod normal tră aestă dată, în România viniră ploile torențiale. La bitisita a siptămânălei trecute, un ciclon format în Marea Neagră aduse furtun’i și precipitații abundente cama multu în giumitatea di estu a țarălei. Doi morță din cauza a v’initurilor di ape umflate, localităț întredz inundate, inclusiv Bucureștiul sum ape, zim’ii materiale semnificative … sunt, pi şcurtu, efectile a ciclonului. Amploarea/mărimea a fenomenului meteo fu considerată fără precedentu di mai ninte tră ultimil’i an’i în România. Iar pericolul nu tricu! Toată siptămâna care easte pi cale să si bitisească, piste reprizille di ploi în aversă si suprapuse canicula, în special în vestul a țarălei. Coduri aroșu, portocaliu și galbin de inundații la care si adavgă coduri aroșu, portocaliu și galbin di căldură excesivă — ași fură hărțâle a meteorologilor și hidrologilor. La ţi să si așteaptă român’il’i la aestă bitisită di siptămână? Meteorologulu Viorica Dima dzâţe: Mercurulu/v’iu-argh’irulu din termometre va să si dănăsească în Câmpia di Vestu iuva la 35-36 di grade Celsius, iar aestă lişoară scădeare nu si datoreadză fărădialtă a unui transportu di aer mai araţe, cât a gradului di nebulozitate, di acopirire a ţerului cu niori tut cama mare, di aform;ia că dinspre Europa Chentrală spri România si îndreaptă un frontu atmosferic baiaa ghine conturat, baiaa activ, frontu atmosferic care va abordeadză partea di vest, nord-vestu a teritoriului a li Românie, urmânda ca, până mâne dicseară, practic, să traverseadză în întredzime ţara noastră. Va zburăm di averse torenţiale, ama cama multu dispre intensificări puterniţe a vintului, 60-80 kilometri pi oră, iar temperaturile va scadă corespunzător. Dat hiinda faptul că, pi parcursu, potenţialul di furtună a luştui sistem frontal mai cheare di virulenţă, multu probabil că nu va nă confruntăm niţe cu grândina di mări dimensiun’i care distruse suprafeţe semnificative pi teritoriul a Austril’ei, iar în ţe mutreaşte tornada care si produse pi teritoriul a Cehil’ei, macă condiţiile atmosferiţe va o încurajeadză, easte posibil să avem şi noi ahtări niorii cu mişcare rotaţională.” Dată hiinda amploarea zim;iilor produse, pi întreg parcursul a luştui an, de inundații, alunechiuşirări d teren sau alte fenomene meteorologhiţe ahoria, Guvernul român lo apofase să acordă a ţilor afectaț/zim’isiţ agiutoare di urgenţă în limita a 5 milioane di lei (circa 1 milion di euro).