Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Centenarulu a Marilui Polim

Augustu 2017 – un secol di la bătălia di la Mărăşeşti din Primulu Polim Mondial, cându Armata Română dânâsi pri-tru alumpte greale năintarea a trupelor ghirmane şi austro-ungare. Tru tim’ia a eroilor care s-au jertfită, s-au faptă curbane, atumţea, autorităţile au îndreaptă, aieri, cheremonii impresionante la Mausoleulu de la Mărăşeşti, din estul a tarâl’ei. M’il’e di persoane, arada de aţeale mai analtie oficialităţ a statului, reprezentanţâ a autorităţâlor publiţe, a corpului diplomatic, a partidelor politiţe şi a cultelor vrură să aducă un omagiu a ţilor peste 25.000 de militari români care muriră, fură plighuiţ sau fură daţ dispăruţ în veara aţilui an. Presedintele Klaus Iohannis declarăă că anulu 1917 fu trâ România ţea mai greaua perioadă din existenţa l’ei modernă, cându ţara eara fuvirsită nu maşi de armatile xeane, că şi de pericolul a bolşevismului. V’initorulu a Romaniil’ei fu salvat — spuse preşedintele – di eroismul a armatâl’ei şi de coeziunea societatil’ei în varliga unui proiectu trâ ună ţară nu maşi unită, ama şi mai democratică şi mai incluzivă. El are menţionată meritulu a Regelui Ferdinand şi a li Regină Maria, a guvernului şi a politician’ilor a epocâl’ei că au însufleţită naţiunea. Deciziile de atumţea sunt exemple di legiferare cu responsabilitate şi asumare a datoriil’ei până la sacrificiu, are subliniată Klaus Iohannis. El are evocată cu recunoştinţă îndrupumintul a misiunil’ei militară franceză sum comanda Generalului Berthelot, care contribuii semnificativ la victoriile din veara anului 1917 şi aduse un omagiu şi a militarilor ruşi cădzuţ tru alumptă, pe câmpul de bătălie di la Mărăşeşti, arada di ostaşil’i român’i. La un secol de atumţea, mai spuse preşedintele, România easte un stat puternic, pi care aliaţâl’i şi parteneril’i pot să si bazeadză, stur/pilon di securitate tru aestă reghiune, iar aestu lucru fu posibil în mare misură şi pri-tru efortul Armatâl’ei Română. El adapse că ază, cându valorile UE sunt atacate di populismu şi demagogie, rememorarea Primului Polim Mondial easte ună ocazie trâ bâgare în valoare semnificaţia lui actuală, tru aestu moment de şuţâtură în istoria a Europâl’ei şi a lumil’ei. Klaus Iohannis:

Centenarulu a Marilui Polim
Centenarulu a Marilui Polim

, 07.08.2017, 21:53

Augustu 2017 – un secol di la bătălia di la Mărăşeşti din Primulu Polim Mondial, cându Armata Română dânâsi pri-tru alumpte greale năintarea a trupelor ghirmane şi austro-ungare. Tru tim’ia a eroilor care s-au jertfită, s-au faptă curbane, atumţea, autorităţile au îndreaptă, aieri, cheremonii impresionante la Mausoleulu de la Mărăşeşti, din estul a tarâl’ei. M’il’e di persoane, arada de aţeale mai analtie oficialităţ a statului, reprezentanţâ a autorităţâlor publiţe, a corpului diplomatic, a partidelor politiţe şi a cultelor vrură să aducă un omagiu a ţilor peste 25.000 de militari români care muriră, fură plighuiţ sau fură daţ dispăruţ în veara aţilui an. Presedintele Klaus Iohannis declarăă că anulu 1917 fu trâ România ţea mai greaua perioadă din existenţa l’ei modernă, cându ţara eara fuvirsită nu maşi de armatile xeane, că şi de pericolul a bolşevismului. V’initorulu a Romaniil’ei fu salvat — spuse preşedintele – di eroismul a armatâl’ei şi de coeziunea societatil’ei în varliga unui proiectu trâ ună ţară nu maşi unită, ama şi mai democratică şi mai incluzivă. El are menţionată meritulu a Regelui Ferdinand şi a li Regină Maria, a guvernului şi a politician’ilor a epocâl’ei că au însufleţită naţiunea. Deciziile de atumţea sunt exemple di legiferare cu responsabilitate şi asumare a datoriil’ei până la sacrificiu, are subliniată Klaus Iohannis. El are evocată cu recunoştinţă îndrupumintul a misiunil’ei militară franceză sum comanda Generalului Berthelot, care contribuii semnificativ la victoriile din veara anului 1917 şi aduse un omagiu şi a militarilor ruşi cădzuţ tru alumptă, pe câmpul de bătălie di la Mărăşeşti, arada di ostaşil’i român’i. La un secol de atumţea, mai spuse preşedintele, România easte un stat puternic, pi care aliaţâl’i şi parteneril’i pot să si bazeadză, stur/pilon di securitate tru aestă reghiune, iar aestu lucru fu posibil în mare misură şi pri-tru efortul Armatâl’ei Română. El adapse că ază, cându valorile UE sunt atacate di populismu şi demagogie, rememorarea Primului Polim Mondial easte ună ocazie trâ bâgare în valoare semnificaţia lui actuală, tru aestu moment de şuţâtură în istoria a Europâl’ei şi a lumil’ei. Klaus Iohannis:


“Întră aspiraţiile a naţiunil’ei română şi viziunea părinţâlor fondatori a Europâl’ei unită exiistă ună demplină concordanţă. Ea easte dată di preţuirea a libertatil’ei şi de aspiraţia cătră ună societate în care leadzea easte egală trâ toţ.”. Preşedintile a Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, menţionă şi el sacrificiile şi eroismul a li Armată Română: Călin Popescu-Tăriceanu:


“Mărăşeşti rămâne trâ totâna în conştiinţa naţională ca simbol a determinaril’ei a poporului român şi în patrimoniul a gloril’ei a noastră militară.” Eroil’i di la Mărăşeşti fură comemoraţ şi de membril’i a li Familie Regală a Româniil’ei printr-ună cheremonie relighioasă la Săvârşin (vestu). Principesa Moştenitoare Margareta spus că tineril’i lipseaşte să-şi cunoască istoria şi sublinie cât de importantă fu aesta trâ bana lor di tora.


Auor: Andrea Bojoi


Armânipsire: Hristu Steriu

Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Elon Musk
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Thursday, 26 December 2024

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu cânâscuta anchetâ ti ți minduescu ascultâtorilli şi ațelli ți filisescu Internetlu...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Sunday, 22 December 2024

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor

Ma multi instituţii şi ma mulţă politicieañi apăndăsiră sertu ti fuvirsearea ţi fu faptă cu grita ti născănţă jurnalişti. Parchetlu di...

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor
Actualitati Thursday, 19 December 2024

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili...

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană
Actualitati Saturday, 14 December 2024

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

Tu meslu cirișaru 2021, 42% ditu oamiñilli andribaț tu unu sondaj adratu di INSCOP tu Românie, la antribarea tu ți vâsilie vor ma mutlu...

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE
Actualitati Friday, 13 December 2024

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

Coproducția podcast Radiominiaturi, promovată tru 2024 di Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni, ditu cari faţi parti și Radio România...

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company