Cân’ii maidanezi – unâ soluţii di turlii leghislativâ
Lipsi s-hibâ vâtâmat un ficiuric di patru an’i ca problema a cân’ilor di pi sucăchi — unâ multu veacl’i, ama canâoarâ mutritâ cu interes dealihea, serios — s-agiungâ un prot lucru ti andridzeari di pi agenda a autorităţlor români. Nica dit chirolu a comunişţâlor, cându aestu fenomen ahurhi, autorităţle icâ nu vrurâ, icâ nu avurâ puteari s-andreagâ problema a cân’ilor comunitari. Niscânţâ zburăscu şi di indolenţâ, iara alţâ, cama cu curagiu, nu s-afirescu s-aspunâ un zbor cama greu, nesimţiri. Tu unâ ahtari catandisi, iu presiunea ali opinii publicâ pindzi ma multu ca altâvârâoarâ umerl’ii a decidenţilor, Parlamentul di Bucureşti apufusi s-da un nom cari da cali la vâtâmarea a lor. Aestâ turlii di soluţii u apruchiarâ şi nai ma mulţâl’ii dit popul. Actul normativ dzâţi câ un câni dit adapostu poati s-hibâ revendicat icâ adoptat, fârâ pâradz, tu 14 dzâli lucrâtoari.
România Internațional, 11.09.2013, 11:29
Tu inşita aluştui chiro, autorităţli locali pot s-eutanasiadzâ cân’ii icâ, iara maca va s-aibâ pâradz, pot s-îi mai ţânâ aclo. Deci eutanasierea nu easti, dupu cum achicâsirâ niscânnţâ, unâ soluţii ţi lipseaşti s-hibâ zorlea tin’isitâ. Cân’ii agresivi şi aţei declaraţ bolnavi fârâ cali di vindicari suntu eutanasiaţ pi loc. Aţei ţi iau animalili dit adăposturi semneadzâ unâ carti, unâ declaraţii prit cari şi-l’ia borgea s-tin’iseascâ nomurli di îngrijeari şi hârneari, s-nu nu-i alasâ pi sucăchi şi, cara nu-ai mai va, sâ-i da nâpoi a autorităţlor. Votlu dit Parlamentu, iu nomlu, tu aţea turlii tu cari fu apruchiat, easti aclo di şasi an’i, vini deadun cu protesti a ONG-urilor ţi suntu ti îndrepturili a animalilor. Ama, milioanili şi milioanili di euro cari tricurâ prit conturili aluştor ONG-uri — pâradz di la bugetili a primăriilor şi dit fondurili europeani – furâ complet niufilisiţ. Adrarea, mutarea di adăposturi, adopţiili, sterilizarea icâ castrarea a maidanezilor, ca turlii di dânâseari a fenomenului, câ ţe ti bitisearea a lui nu putem s-azburâm, nu furâ productivi.
Dovadâ easti şi că tu Bucureşti, câsâbă cu vârâ 1,8 milioani di locuitori, bâneadzâ, uidisit cu un raportu ali Primării, vârâ 65 di n’ii di cân’i maidanezi. Aestu numir easti multu mari nu maşi ti unâ capitalâ europeană, ama şi ti iţi loc urban dit lumea civilizatâ. Tu ahtări sinfunii, nu easti ici ti n’irari că, tu baia cazuri, cân’ii sunt bâgaţ la capitolu ”alertâ di călătorii” ti xen’ii cari vor s-yinâ s-veadâ capitala ali Românii.
