Câftarea-a minduitâllei ti lao tru mplinâ crizâ

Atumțealui cându afirearea ișiși a omului şi arâdâpsearea largu, unu-alantu a oamiñilloru, agiundzi s’hibâ distanţarea suțialâ ufițialâ, isapea-a cercetărloru easti ațea ți aduți tu moeabeti purtaticlu di mesi/atitudinea medie şi tendiența suțialâ. Nica și noi, tuţ, avem ananghi di aesti hâbâri ta s’nâ isihâsimu asparizmili, ta s’akicâsimu ți s’fați tora, tu aestu kiro, nica și s’akicâsimu câ nu himu singuri.

Marius Tiţa, 12.04.2020, 07:32

Ațea ditu soni câftari a minduitâllei tu lao, ți u adră nâ mari şi cu numâ companie di profilu, spuni ti catandisea di lucri ş’di spiritu tru mplinâ pandemie di coronavirus.

Extrapolândalui apandisili a unâllei comatâ reprezentativâ, 81% ditru româñi suntu gâilipsiț și multu di multu gâilipsiț, kiro tu cari 19%, s’clleamâ unâ țințimi, sâ spunu pțânu, multu pțânu, i dotu gâilipsiț. Prota aspâreari a româñilor spuni, tru un proțentu di 89%, frica s’nu lâdzâdzascâ. Şi cara nu dipu ațelu ți apândâseaști, dimecu noi, atumțea nâ aspâremu câ va s’lândzâdzascâ vârâ insu ți nâ easti aprukeatu, proțentul 65%. Yini deapoa, sigurlâkea economică, dimecu unâ scâdeari a tiñiillei di cafi mesu ți scoati tu migdani asparizma ti 57% ditru apândâsitori, ditu ațelli ntribaț. Şi, cadealihea, ma ș’kearâ huzmetea, loclu di lucru, asparizma easti trâ 51%.

Distanţa mari, tu kirolu di interdicţii trâ urdinari, scoati tu videalâ niputearea câ nu va s’putem s’lli mutrim ațelli di ningâ noi, vruțlli a noșțâ și agiundzi și aestâ s’hibâ unâ itie di aspâreari trâ 33% ditru româñi. Streslu cu șidearea acasă easti yilipsitu şi el, tru aestu sondaju, tu unâ comatâ a asparizmiloru, şi easti pricânâscut di 18% di ațelli ntribațlli. S’lugurseaști, tru proțentu di 39%, cățe catastisea fu slabu kivernisitâ, a deapoa 14% lugursescu câ aestu proțesu fu multu slabu kivernisitu. Alliumtrea, opiniili pozitivi, ti bunâ şi multuti bunâ, adunâ 44 di proțenti.

Personajili publiți, cari s’vidzurâ, dimi ișirâ tu yilie aesti dzâli, suntu ngrâpsiti cu numa tru sondaju, cu mași dauă variabili, responsabilitatea pozitivă icâ negativă. Secretarlu di stat, manager a structurlor di ananghi, Raed Arafat, ari nai ma bunâ imaghini, cu 27% hârli/ pricunușterli şi mași 3% câbățli, stepsurli. Yeațârlli au pricunușterli tu proțentu di 15% ama și cutugurseri, cu imaghini negativă, di 12%. Armata yini pi III-lu locul, tru arada-a vidzutâllei pozitivâ, cu 14% şi mași un proțentu negativu. Prezidentul Klaus Iohannis ari mindueri/ pâreri aprukeati, 12% pozitivi şi 9% negativi. Premierlu Ludovic Orban, ama, ari unâ imaghini preponderentu negativă, cu 14%, și mași 7 % proțenti pozitivi.

S’lugurseaști că Direcţiile di Sănătati Publicâ au nai cama marea câbati, cu 26%, kiro tru cari proțentili pozitive suntu mași 2. Ti, avem, ama, ti adrari, s’veadi tu unâ isapi-graficu complexâ, cu un șingiru di meatri, dukiti maxus pozitivu. Nai cama hâirlâticâ/ popularâ apofasi, cu 91%, easti plafonarea-a pâhâlui ti yitrii. Amânarea-a alidzerloru locali easti şi ea multu ghini vidzutâ, multu aproapea di urminia s’șidemu alargu unu-alantu dimecu la nai cama pțânu 2 meatri.

Ncllidearea-a nâscântoru câsâbadz, cum atelli di Suceava şi Ţăndărei, deadun cu plafonarea-a pâhadzloru la alimenti s’hârseaști di unâ bunâ aprukeari și alâvdari, dimi cama di 80%. Apufusearea-a acatandisillei di ananghi easti şi ea aprukeatâ di patru țințiñi ditu bânâtori. Criteriili cu proțenti dit zona 70% yinu ditu len turlii di locâri: huzmetea-acasâ, urminia câ Diaspora s’nu yinâ tu patridâ ti di Paşti şi urminia ti purtarea mastili tru locârli publiți. Ncllidearea-a sculiiloru, a restaurantiloru şi a parcurloru yinu tu parei, tru sondajlu, deapoa ñicurarea urdinarillei ti oamiñilli tu ilikie au unâ popularitati ma ñicâ, ama tut la giumitati ditu apândâsitori.

Unâ aiami, catandisea di ananghi ditu România, apufusitâ di itia-a pandemiillei, eara tu scarâ analtâ. S’videmu cum lugursescu româñilli că va s’hibâ catandisea icunomicâ. 74% ditru elli spunu câ va s’aibâ unâ criză icunomicâ multu mari, 9% lugursescu câ va s’hibâ mași cu dânâseri, a deapoa 1% nica pistipsescu câ va s’aibâ unâ crișteari icunomicâ. Rezultatili a sondajlui, dotu nu ciudusescu, câftărli di minduitâ tu lao, tu aesti stâmâñi, di curmari urdinărli și ncllidearea-a româñilor tru a loru casi i carantinarea-a ațiloru, cari ma largu yin tu România, ditu locâri ți greu furâ aguditi di pandemie.

Sondajlu fu adratu ninti ninti ta s-iasâ tu migdani ațea ți nica poati s’hibâ lugursitâ criza cu fudzearea-a româñilor nâpoi, tru Ghirmânie, cu contracti di lucru sezonieri, cari putea s’alâxeascâ un mânuclliu di procentaji i vrea s’aduțea naoi comati di moeabeti. Trâ tuti aesti nica ș’trâ alti ahtări, va vâ spunemi tu sondajili yiitoari.

Ngrâpsearea: Marius Tița

Armânipsearea: Tașcu Lala