Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
România ari cabaia rezervi di gazi naturali ta s-treacâ iarna, dzâsi ministrul ali Energhie, Sebastian Burduja.
Tașcu Lala, 08.01.2025, 23:56
Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi asiguripseri Comisia Evropeanâ, di cara bâgărli nanâparti di gazi naturali tu statili membri scâdzu anvârliga di 70%. Aestu easti unu livelu ma ñicu di cumu eara tu idyiul chiro anu, anda bâgărli nanâparti eara amplini la cama di 85%.
Dupâ spusa a Bruxelles-ului, tu meslu ditu soni, s-hârgiui unâ cantitati ma mari di gazi ditu depoziti, di cara s-feațirâ niscânti operaţiuni di mentenanţâ cari feațirâ s-nu mata poatâ s-hibâ filisiti niscânti sursi/izvuri di alimentari.
Anna Itkonen, purtâtorlu di zboru ali Comisie Evropeanâ tu dumenea ali Energhie, dzâsi că operaţiuni di mentenanţâ pi platformili petrolieri ditu Norvegia ş-tu niscânti staţii di lichefieri furâ bitisiti, ama, stâmâna aesta. Ea adâvgă că ari și operaţiuni di mentenanţâ a niscântoru depoziti ditu Ghirmânie.
Tu ți mutreaști România, autoritățli di București dzâsirâ că bâgărli nanâparti di gazi naturali agiumsirâ, tora, la vârâ dauâ treimi ditu capațitatea maximâ, unu livel di arada ti aestâ oarâ ditu anu ş-ti cumu fați chirolu iarna aesta.
Vâsilia ari cabaia bâgări nanâparti di gazi naturali ta s-treacâ iarna, da tu șteari ministrul ali Energie, Sebastian Burduja.
El deadi aesti hâbări di itia că tu presâ sâ spusi că bâgărli nanâparti di gazi ditu Uniunea Evropeanâ s-bitisescu para ayoñea.
Sebastian Burduja dzâsi că, tu vâsilia a noastâ, bâgărli nanâparti, di tora, suntu ma mări di câtu easti ananghi ti chirolu arcurosu. Ş-cundille că ari nica 2.000 di miliuni di metri cubi di gaz bâgatu nanâparti, iara hărgiurli suntu, di arada di 20 di miliune/dzuâ, ți va s-dzâcâ că, tu inșita a iarnâllei, va nâ artiseascâ 800 di miliuni metri cubi.
Ministrul dzâsi nica că România agiumsi, anu, nai ma marli producătoru di gazi naturali ditu Uniunea Evropeanâ, iara ahurhindalui cu 2027 proiectul „Neptun Deep” va s-adarâ diplâ producţia naţionalâ. Aestu easti cama marli proiectu di gazi naturali ditu zona româneascâ ali Amarea Lai ș-protlu proiectu offshore tu api di ahândami mari ditu Românie.
Cu un volum acutotalui di gazi naturali luyursitu la 100 di miliardi di metri cubi, „Neptun Deepˮ va s-adarâ ditu Românie nai ma marli producătoru di gazi naturali ditu bloclu comunitaru.
Producâtorlli di gazi dzâsirâ că ari unu potenţial multu mari ta s-discoapirâ dapoaia tu apili teritoriali ali Românie tu Amarea Lai, iu taha ari rezervi di vârâ 200 di miliardi di metri cubi, ți potu s-agiutâ la fâțearea ma largâ ali ofertâ tu aestâ nài.
S-dzâțemu nica că, pi di altâ parti, pânâ tu bitisita a meslui yinaru, autorităţli di Bucureşti va s-apufiseascâ turlia cumu va s-lucreadzâ ma largu pâzarea di energhii dupâ 31 di marțu, când âlli treați vadelu ali schemâ di plafonari şi compensari a pâhadzloru. Tora s-facu ma multi sțenarii ti turnarea la pâzarea libirâ pritu unâ trițeari cari sâ s-facâ pre-ayalea.
Autor: Leyla Cheamil
Apriduțeara: Mirela Biolan
