Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Bugetlu ti 2014

Tru 2014, criştearea economică easti faptâ isapi trâ 2,2%, a deapoa inflaţia la 2,4%, chiro tru cari cursul mediu leu-euro va s-hibă di 4 lei şi 45 di bani. Suntu indiţl’i macroeconomiţ pi cari Guvernul di Bucureşti l’i-avu ca thimel’iu atumţea când zburâ şi votă pân di mardzină bugetlu di stat ti anlu ţi yini, aşi cum spuni premierlu social-democrat Victor Ponta, a deapoa România va lu aibâ nai cama marli Produs Internu Brut di după 1989. Dupu dauă dzâli di pâzârâpseri niacumtinati işirâ tu videalâ aesti ţifri: dit un total faptu isapi tră 230 di miliardi di lei (ţi easti isa cu aproapea 500 di miliun’i di euro), 216 miliardi va s-hibâ adunaţ dit taxi, impoziti şi alti amintatiţi, iara artimaia di 14 di miliardi suntu împârmuturi şi intră tru dificitlu bugetar, faptu isapi ti 2,2 % tră anlu ţi yini. 40 di miliardi va s-hibâ ahârdziţ cu hărgili tră tută administraţia, iara 6 miliardi — ti subvenţiili tru agricultură.

, 15.11.2013, 12:45

Tru 2014, criştearea economică easti faptâ isapi trâ 2,2%, a deapoa inflaţia la 2,4%, chiro tru cari cursul mediu leu-euro va s-hibă di 4 lei şi 45 di bani. Suntu indiţl’i macroeconomiţ pi cari Guvernul di Bucureşti l’i-avu ca thimel’iu atumţea când zburâ şi votă pân di mardzină bugetlu di stat ti anlu ţi yini, aşi cum spuni premierlu social-democrat Victor Ponta, a deapoa România va lu aibâ nai cama marli Produs Internu Brut di după 1989. Dupu dauă dzâli di pâzârâpseri niacumtinati işirâ tu videalâ aesti ţifri: dit un total faptu isapi tră 230 di miliardi di lei (ţi easti isa cu aproapea 500 di miliun’i di euro), 216 miliardi va s-hibâ adunaţ dit taxi, impoziti şi alti amintatiţi, iara artimaia di 14 di miliardi suntu împârmuturi şi intră tru dificitlu bugetar, faptu isapi ti 2,2 % tră anlu ţi yini. 40 di miliardi va s-hibâ ahârdziţ cu hărgili tră tută administraţia, iara 6 miliardi — ti subvenţiili tru agricultură.



Pâradzl’i ahârdziţ tră investiţii va s-agiungâ, tru 2014, la 40 di miliardi di lei, reprezentândalui 6% dit PIB. 120 di miliardi suntu tră tin’iili di cafi mes, pensii şi asistenţă suţialâ. Pensiili va s-hibâ indexati cu 3,76%. Tin’ia nai cama n’icâ pi economie va s-creascâ, tru dauă hopi, până la 900 di lei, dimi până la aproapea 200 di euro. Va s-da tutunâoarâ, unâ bursă tru mes di 670 di lei (150 di euro) la yiaţrâ şi tră farmaciştil’i rezidenţâ. Di altâ parti tră dumenea a sănătatil’ei suntu ahârdziţ cama di 30 di miliardi di lei tru 2014, sănătatea, deadun cu edducaţia, hiindalui sectoarili cari va s-hârseascâ, anlu ţi yini, di criştearea a tin’iilor di cafi mes tru scara analtâ. Premierlu Victor Ponta, li arâdâpsi cama pi largu tu arada-l’i:



Va s-crească cu 10% tin’iili di cafi mes a profesorlor debutanţâ şi cu 10% tin’iili di cafi mes a preparatorlor şi a asistenţâlor universitari. Tră profesorl’ii titulari, tu aestu an avem pruvidzuti cama di 1 miliardu di lei tra s-hibâ pâltiti ş-ma largu apofasili giudicătoreşti, prit cari aeştâ ş-amintară ndrepturli tăl’iate di Guvernul di ma nâinti tru 2010; cu 10% va s-crească şi sumvenţiili ţi s-da a studenţâlor tră cazari tru cămini. Amintâtorl’i ti ampârţarea a bugetlui suntu, tru idyea scară, Ministerlu a Dezvoltaril’ei, cu unâ crişteari di 4,5 miliardi di lei, Ministerlu a Fisil’ei, a curi âl’i si da nica 2,6 miliardi andicra di anlu aestu, şi a Ministerlui tră Finanţi, cu 3 miliardi ma multu. Ahârdzerli suplimentari tu aesti cazuri suntu exighisiti prit ananghea ti cofinanţari a proiectilor europeani.



Ti ţânearea tru mânâ tuti aesti hărgi, Guvernul s-ntimil’eadză pi unâ ma cu hâiri adunari a pâradzlor, n’icşurarea a evaziunil’ei fiscali şi creaştirea încasărli. El lipseasşti ama s-aibă ngâtan şi cutugurserli fapti di opoziţia di ţentru-dreapta cari zburaşti di un buget ali archişurari, dimi tu anghios, cari, tu minduita a lui, nu va s-ducă la unâ crişteari economică, nica ş-ma multu, prit taxe şi impozite va lu slâgheascâ mediul di emburlăchi şi va sâ scoatâ ma mulţâ pâradz din gepea a român’ilor. Proiectul di buget pi 2014 va s-agiungă tru Parlament tră moeabeti şi vuluseari tru ahurhita a meslui andreu.



Textul: Roxana Vasile


Armânipsearea: Taşcu Lala

Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Elon Musk
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Thursday, 26 December 2024

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu cânâscuta anchetâ ti ți minduescu ascultâtorilli şi ațelli ți filisescu Internetlu...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Sunday, 22 December 2024

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor

Ma multi instituţii şi ma mulţă politicieañi apăndăsiră sertu ti fuvirsearea ţi fu faptă cu grita ti născănţă jurnalişti. Parchetlu di...

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor
Actualitati Thursday, 19 December 2024

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili...

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană
Actualitati Saturday, 14 December 2024

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

Tu meslu cirișaru 2021, 42% ditu oamiñilli andribaț tu unu sondaj adratu di INSCOP tu Românie, la antribarea tu ți vâsilie vor ma mutlu...

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE
Actualitati Friday, 13 December 2024

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

Coproducția podcast Radiominiaturi, promovată tru 2024 di Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni, ditu cari faţi parti și Radio România...

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company