Bugetlu ali Românii
Adrat pi un avansu a produslui internu brut di 2,5%, bugetlu ali Românie ti 2015 yilipseaşti darea silă ti reformili structurali tru domeniile strateghiti, spun autorităţli di Bucureşti. Guvernul va s-bagă zori nica s-ti amintarea a unei creaştiri economică di 3%, ş-cama, ghini ma aestu obiectiv ţăni şi-di evoluţiile dit planlu externu, cundil’e consilierlu a primlui ministru, Cristian Socol.
Corina Cristea, 12.12.2014, 12:42
Bugetlu easti minduit şi anlu aestu ti investiţii şi crearea di locuri di lucru — hărgili ahărdziti tră investiţii suntu ma mări cu 24% (cu 8,7 miliardi di lei, aproapea 2 miliardi di euro) andicra di estan, iara construcţia bugetară spuni ună tin’iseari tră mediul privat prit criştearea a cofinanţaril’ei ti absorbţia a fondurlor europeani, scheme di garanţii di stat şi agiutoari di stat, adavgă Cristian Socol.
Tutunăoară, s-da un agiutor ma mari tră producătorl’ii agricoli, s-da licsurari punctuali tră investiţiili xeani cu valoari adăvgată, crescu parcurli industriale şi tehnologhiti nica si stimulenti ti li da tră nviţămintul tehnic. Tru idyiul chiro, ari tru plan ună creaştiri a ratăl’ei di amintari a fondurlor structurali ş-di coeziune până la 80%. Tin’isindalui acutotalui angajamentili ti s-li lo România andicra di Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, bugetlu acată tru isapi un deficit di 1,83% şi ună inflaţie di 2,2% şi garanteadză securitatea financiară ali Românii haristusită a existenţăl’ei născăntili buffere (fonduri di rezervă), di 9,25 miliardi di euro, cari pot s-anvălească ti un chiro di 6-7 mesi di dzăli tuti borgili financiare pi cari statlu li ari andicra di cetăţeni, cata cum tin’iili di cafi mes ică pensiili.
Asi, suntu eliminatie aproapea didip riscurli di furn’ia că poati s-yină diznău ună recesiuni tru zona euro şi di mintireasili di pi păzărli financiare internaţionale. Ananghea tra s-ducă ma largu proteslu di anvărtuseari fiscală — ti easti ananghi, orlea-zorlea tra s-crească sustenabilitatea a finanţilor publiti şi pistea tru reformi — easti asociată cu anvărtusearea ali siguranţă sutială, cabaia slăghită dupu apofasili di sirtăl’e dit perioada a crizăl’ei. Tru 2015 creaşti cabaia tin’ia di cafi mes nai cama n’ică, crescu tin’iili di cafi mes a yiaţărlor şi a profesorlor, crescu pensiili cu 5% şi s-bagă tru lucru misuri di agiutor tră persoanili vulnerabili, cum suntu aţeali aflati tru mari urfan’e ică suntu sicaţ.
Nai cama mărli bugeti suntu prividzuti tră ministerili a Lucurlui, a Finanţilor, ali Agricultură, a Fondurlor Europeni, Transporturli şi aţel ali Economie. Nai cama pţăn’i păradz suntu ahărdziţ ti Sănătati, Cultură, Administraţie şi Interni. Dit opoziţie, liberalii spusiră că va s-voteadză contra, ti furn’ia că nu easti spus limbid izvurlu di păradz ti anvălearea a păradzlor ufilisits tră investiţii.
Armanipsearea: Tascu Lala
