Bucureşti – Budapesta, alaxeari di mesaje
Ampacarea istorică dit an’il’i 90 anamisa di România şi Ungaria postcomuniste easti daima aleaptă tru studiile di specialitate ca una pirmituseari di succes, comparabilă masi cu atea anamisa di Franţa şi Germania postbelicti. Memoria a unui mileniu di rivalitate sândziroasă, tru care ungurl’ii stăpuira Transilvania, provincie cu populaţie di totna majoritar românească, plascaneasti, ama, cându s-candu, a deapoa relaţiile anamisa di Bucureşti şi Budapesta s-aprindu. Ambasadorul ali Românie tru Ungaria, Marius-Gabriel Lazurca, fu convocat, n’iercuri, la ministerul ungar di Externe, iu secretarul di stat, Levente Magyar, lu habarsisi că Guvernul di Budapesta apufusi s-curma pi kiro nedeterminat andruparea a candidatural’ei ali Românii tru diferite organizaţii internaţionale, cum va s-hiba atea tra Coopearare şi Dizvoltare Economică (OCDI).
Bogdan Matei, 07.09.2017, 12:31
Himu ciudusiţ, spus el, căte, dupu una dzuua di la vizita faptă di şeful a diplomaţiei ungare, Péter Szijjártó, Bucureşti, autorităţile române spusira limbid că va u curma funcţionarea a Gimnaziului Romano-Catolic di Târgu Mureş (centru). Aeasta atitudine easti lugursita di Ungaria una ataca contra a Baserical’ei Catolica, a minoritatil’ei maghiara, a cilimean’ilor şi familiilor maghiare — cundil’e demnitarul budapestan, cu multu sertu tru dialogul diplomatic româno-ungar dit an’il’i dit soni. Analiştii di politică externă u afla habarea a Budapeastal’ei cu ahât ma inamical şi inoportun cu cât, luni, ministrul Teodor Meleşcanu tamama l’iavea prezentata a secretarului general al OCDI, Angel Gurria, atuurile a candidatural’ei ali Românie, cu accent pe determinarea politică şi tin’isearea a criteriilor di evaluare apufusiti di organizaţie. Mult ma apridunata, replica a Bucureştiului vini una s-una, sum turlia a unui comunicat a ministerului di Externe, care lugurseasti că minduita a Guvernului di Budapesta esti legată di campania electorală dit Ungaria.
Iti instituţie di nuiăţămintu dit România lipseasti s-tin’iseasca, fără excepţie, nomlu român, aestu nihiindalui aplicat discriminatoriu, pi criterii etnice, religioase ica di alta turlie — preciza diplomaţia di Bucureşti. Uidisitu cu ministerlu, iti mindueari di prezentare a situaţiil’ei di la Liceul Romano-Catolic di Târgu-Mures ca hiindalui una nitin’iseari a ndrepturlor tra persoanili ti tanu di minorităţli naţionale easti contrară cu averlu, cate ari multi exemple di unităţ di nviţămintu care confirmă asiguripsearea di cătra Statlu român, la nai cama analti standardi, a ndreptului la educaţie tru limba maternă tra minoritatea maghiară.
Cadealihea, a membrilor a aistei comunitati, cari misura aproapea 1,5 miliun’i di persoane, majoritatea ti baneadza Transilvania, la si asiguripseasti ndreptul tra s-nveaţa tru maghiară, di la grădiniţă până la studii postuniversitare. Ma multu, politicile educaţionale a statlui român acatara tu isapi totna caftarli a principalal’ei a lor formaţiuni politice, UDMR, prezentă, niacumtinat, dit 1990, tru Parlamentul ali Românie post-comunista şi cooptată dama tru guvernele di coaliţie di Bucureşti.
Autor: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala
