Braşov, după 35 di añi
“Dzuua cari nu s’agărşeaşti”, aesta easti numa a unăllei carti pi cari doi istoriţ români contemporani, Marius Oprea şi Stejărel Olaru, u ahărdziră ti revolta anticomunistă a lucrătorloru di Braşov, ditu 15 di brumaru 1987. Acă reprimată preşcavu, aesta sdrunţină dictatura comunistă al Nicolae Ceauşescu şi fu, spun tut istoriţlli, preludiul ali Revoluţie ditu andreu 1989, cari arni, după aproapea giumitati di seculu, regimlu băgatu zorlea di armata sovietică de aputruseari tu bitisita a Doilui Polimu Mondial.
Bogdan Matei, 15.11.2022, 18:24
Tru epocă, la Moscova, aţelu ditu soni lider sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov, s-ampărţa di tradiţia a statlui poliţienescu clirunumsitu di la Lenin şi Stalin şi minduea s’umanizeadză sistemlu pritu aşi-număsitili glasnost (transparenţă) şi perestroika (restructurare). Tru Polonia, satelizată, idyea cum România, după polimu, sindicatlu huryitescu anticomunistu Solidaritatea zdrunţina, pritu protesti şi greve-maraton, un regim comunistu cari nica minduea că guverneadză tru numa şi ti ghineaţa a lucrătorloru. Nu geaba explozia de furie a lucrătorloru braşoveni s-feaţi pi ună ditu nai ma mărli platforme industriale ale republică socialistă, tru hăvaia urută a añiloru 80, tru cari bănaticlu nitiñisitu eara dublatu di ună viglleari poliţienescă ţi vrea tra s’hibă fără slăbinţă şi di un delirantu cultu a personalitatillei al Ceauşescu.
Prezidentulu Asociaţiillei 15 di brumaru 1987 Braşov, Marius Boieriu, ş-aduţi aminti: “Căftămu păni, eara pi cartelă şi loamu dupu codz lundză anda işeamu ditu schimbu. Căftămu căldură tră apartamentele arăţ, iu trimbura di arcoari cilimeañilli a colegilor a melli ţi eara cama tru ilikie. Mini aveamu 20 añi. Căftămu libirtate. Tra s’avemu tuti aestea, grimu “Nghios Ceauşescu!”. Cu elpida că braşoveñilli va s’hibă deadunu cu noi, cântămu tru urdinarea a noastră către judeţeana de partid, “Deasteaptă-te române” şi, doi ani ma amănatu, românii s-diştiptară. Easti zori ti zuyrăpseari tru ndauă zboară câte trapsimu”.
Lucrătorlli cari intrară tru sediul local a putearillei arcară nafoară pritu firidz portretele al Ceauşescu şi hlamburili aroşi a partidlui unic comunistu. Ma amănatu, aproapea 300 di protestatari fură ncllişi şi anchetaţ sumu trăñipseari di Securitate, poliţia politică a regimlui. Putearea aleapsi ama, s-lugursească protestile ca pi niascănti “cazuri izolate de huliganismu”, iara pideapsile nu năstricură trei ani di hăpsani, fără privari di libirtate, ună sentință relativ modearată tru codlu penal comunistu. Va s’hibă lugursitu şi faptul că, la ndauă dzăli după revoltă, studenţălli ditu Braşov arădăpsiră, tru campus, ună pancartă pi cari angrăpsea: “Lucrătorlli arestaț nu lipseaşti s’moară”, semnu că niifharistuserli năstriţea porţăli a uzinilor ditu căsăbă şi eara arăspănditi di majoritatea a românilor. Doi añi ma amănatu, Revoluţia curma regimlu pi cari işişi statlu român postcomunistu vrea lu condamnă, ună turlie ofiţialu, ca hiindalui criminal şi paranomu.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
