BNR țâni toclu di stur
Banca Naţionalâ ali Românie țâni rata a toclui di politicâ monetarâ la scara di 6,5% tu an.
Tașcu Lala, 18.01.2025, 11:43
Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a lucârloru mintiti ți s-vedu em nuntru, tu vâsilie, em nafoarâ. Dupâ dauâ scâderi pi aradâ, toclu di stur nu mata fu alâxitu ditu meslu agustu, dupâ gairețli di scâdeari ali inflaţie. Dupâ spusa a BNR, inflația criscu tu trimestrul ditu soni a anlui ți tricu, ma multu di cum eara minduit di prota. S-apufusi, tutnâoarâ, țânearea a toclui la cari pot s-amprumutâ bănchili comerțiali di la BNR ică ți li llia aesti ti pâradzlli țânuț tu conturli ali Bancâ Chentralâ, la 7,5% și 5,5% tu anu.
Totnâoarâ, furâ țânuti nialâxiti ratili a stogurlor di nghiosu, obligatorii ti pasivili tu lei ş-tu valutâ a instituţiilor di credit. Spețialişțâlli zbura ti apofasi și luyursea că BNR va s-lucreadzâ ma largu cu apridunari ta s-nu ascapâ inflaţia di sum cumandu, ama și s-nu aducâ zñie a criștearillei icunumicâ ți ș-ași easti scâdzutâ. Analistul finanțiar Dragoş Cabat zburâ cama multu ti aesu lucru:
“Apofasea aeasti unâ di aradâ ma s-acâțăm tu isapi că easti unu chiro cu multi lucri nibuni nuntru ș-nafoarâ. Tora di oarâ nu avem nica un buget, nu avem un plan ti scâdearea ali xichi bugetarâ. Borgea publicâ creaşti dipriunâ, di mes-mes, tamam ta s-anvâleascâ aestâ xichi bugetarâ. Avem ş-unâ xichi di emburlâchi. Nu sâ ştii maca taxili va s-creascâ ma nu, ș-ți turlie va sâ scadâ hărgili publiți.”
Inflaţia criscu tu meșlli dit soni dit 2024. Criştearea icunomicâ easti multu ñicâ, dipriunâ cu polimlu ditu Ucraina, iara tu UE ari niscânti lucri ti aspârdzearea a zigâlli politicâ tu vâsilii di simasie, adâvgă Dragoş Cabat. El pistipseaști că şansa sâ scadâ Banca Chentralâ toclu di politicâ monetarâ estan, easti dipu scâdzutâ. BNR dzâți că inflația para mari s-feați di itia a scunchearillei a naftâllei, ma multu ca zñie a scâdearillei a dolarlui american pi pâzărli internaționali, ș-tu unâ ñicâ misurâ a scunchearillei a mâcărilor, di sibepea a xerillei multu sertâ di veara a anlui ți tricu.
Dupâ isăchili ditu soni, rata a inflaţillei di cathi mes va sâ scadâ tu protlu trimestru ditu 2025, ama va s-aibâ valori mutati andicra di anlu di ma ninti. Experţâlli di la Banca Chentralâ cundillearâ că ari piricllu ti cum va s-ducâ inflatia și ti ți va s-dzâcâ politica fiscalâ şi niscânti amintatiți, tu arada di bâgari a pachetâllei di misuri fiscal-bugetari aprucheati cu scupolu ti ânvârtușari fiscalâ, ama ş-di hala di pâzari a lucurlui şi ditu dinamica a tiñiiloru di cathi mes ditu icunumie.
Tutnâoarâ, ari nica niscânti lucri nilimbidz tu ți mutreaști pâhadzlli la energhie ş-la mâcari, cata cumu și calea ti yinitor a cotâllei a naftâllei, dupâ niscânti niachicâseri gheo-politiți. Aduțem aminti că România bitisi anlu ți tricu cu unâ inflație di 5,1%.
Autor: Mihai Pelin
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan