Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

BNR – apofasi antiinflaţie

Banca Națională ali Românie apufusi, marță, emu criştearea-a toclui di politică monetară, emu rata a toclui la cari nica potu s’facă împărmut bănţăli di la Banca Centrală, cu scupolu ta s’ţănă sumu control inflația galopantă. Dobânda di politică monetară agiumsi di la 1,5 la 1,75% tu an, maş dupu unu mesu di la ună misură di idyea turlie. Analiștilli s’aștipta la majorarea aliştei, maxusu tru contextul tru cari și alti bănţă ţentrali ditu reghiuni loară tora ma ninti ahtări apofasi. Tru comunicatlu BNR să spuni că rata ali inflaţie ma largu alină şi easti multu pisti 3,5%, dimi limita superioară a intervalui minduitu di bancă, tu kirolu a majorarillei considerabile a păhadzloru la gazili naturali şi energhiillei electriţi tru meslu alunaru, la cari s’adavgară influenţi vinite ditu scunkearea ma largu a combustibililor şi ditu creastirea semnificativă a păhadzloru la dzărdzăvăţ tru meslu yismăciuni.

BNR – apofasi antiinflaţie
BNR – apofasi antiinflaţie

, 10.11.2021, 11:24

Banca Națională ali Românie apufusi, marță, emu criştearea-a toclui di politică monetară, emu rata a toclui la cari nica potu s’facă împărmut bănţăli di la Banca Centrală, cu scupolu ta s’ţănă sumu control inflația galopantă. Dobânda di politică monetară agiumsi di la 1,5 la 1,75% tu an, maş dupu unu mesu di la ună misură di idyea turlie. Analiștilli s’aștipta la majorarea aliştei, maxusu tru contextul tru cari și alti bănţă ţentrali ditu reghiuni loară tora ma ninti ahtări apofasi. Tru comunicatlu BNR să spuni că rata ali inflaţie ma largu alină şi easti multu pisti 3,5%, dimi limita superioară a intervalui minduitu di bancă, tu kirolu a majorarillei considerabile a păhadzloru la gazili naturali şi energhiillei electriţi tru meslu alunaru, la cari s’adavgară influenţi vinite ditu scunkearea ma largu a combustibililor şi ditu creastirea semnificativă a păhadzloru la dzărdzăvăţ tru meslu yismăciuni.



Rata anuală ali inflație easti aştiptată tra să u ţănă tendinţa criscătoari până tru giumitatea a anlui yinitoru, tru amprotusa ca efectu a majorărlor păhadzloru la produsili energhetiţi tru treilli meşi ditu soni, antiţipate și tră protlu trimestru ditu 2022, tru contextul a creaştirillei vărtoasi a cotaţiilor internaţionale. Analistul economic Adrian Codîrlaşu exighisi tră Radio România că criştearea a păhadzloru easti şi ună consecinţă globală a faptului că multi stati numata vrusră s’ufilisească energie cari polueadză fisea, iar tendinţa va s’armănă pi lungu kiro:


“Tră yinitor, tutu aşi s’aşteaptă că aeşţă păhadz s’arămână volatili. Vahi numata va s’crească, cu excepţia a naftăllei, multu ma multu pisti nivelul actual, am ava s’armână cabaia volatile, di itia că sistemele energetice sunt tru una alăxeari tra s’ţănă keptu a năiloru căftări a reglementatorilor tu ligătură cu poluarea. Neise, avem aestu şoc şi ţi easti importantu? Păhălu la iţi bun ică serviciu ditu trastulu di consum va s’hibă zñiipsitu di nai pţănu unu ditu aesti produse energetice. Că ţe? Tră aţea că aesti produse contribuie la adrarea a bunlui ică prestarea a serviciului, dimecu va s’avemu atea ţi easti inflaţie di runda a daua ică efecti di runda a daua, dimi una creastire ali inflaţie pritu transpunerea a păhadzloru aluştoru produse energetice tru tuti bunurli şi serviciile ditu trastulu di consum”.



Uidisitu cu BNR, inflaţia vas ă scadă relativ ntrăoară şi s’agiungă sumu 3,5% tru trimestrul al treilea ditu 2023. Până atumţea ama, Institutul Național di Statistică dimăndă că rata anuală ali inflaţie alină la 7,9% tru meslu sumedru 2021, di la 6,3 proţente tru yismăciuni, tru condiţiile tru cari energhia electrică, gazili naturale, combustibilii şi ntulemnulu comestibilu avură naima mari scunkeari tru anlu ditu soni. Ma multu, sumedru easti protlu mesu tru cari nu s-nregistră niţi ună ieftinire raportat la idyiulu mesu a anlui di ma ninti.



Autoru: Daniela Budu


Armânipsearea: Taşcu Lala





Foto: LukasJohnns / pixabay,com
Actualitati Wednesday, 20 November 2024

1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina

Reprezentanţălli a multiloru stati, politicieañi şi diplomat pitricură hăbări că ndrupăscu, tora dupu 1.000 di dzăli di anda nkisi...

1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina
foto: pixabay.com
Actualitati Thursday, 14 November 2024

România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru

Datili a Ofițiului Ivropean ti Statisticâ scotu tu padi că tiñia di cathi mesu medie alâxitâ easti patra nai ma ñica ditu Uniunea Ivropeanâ....

România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru
Novoizabrani predsednik SAD Donald Tramp
Actualitati Thursday, 14 November 2024

Reacţii la alidzearea alu Donald Trump

Mulțâ lideri politiț ditu tutâ lumea reacționarâ, âlli deadirâ hiritimati a republicanlui Donald Trump, ți ș-aspusi anâchiseara tu...

Reacţii la alidzearea alu Donald Trump
Foto: facebook.com/sef.smap
Actualitati Wednesday, 13 November 2024

Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa

Ti ma pţănu di dauă stămâñi, tru România va s’ţănă protlu turu a alidzerloru prezidenţiali, iarapoi campania electorală s’duţi ma...

Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa
Actualitati Tuesday, 12 November 2024

Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

Ministrul ali Agriculturâ, Florin Barbu, şi comisarlu ivrupean ti agriculturâ, polonezlu Janusz Wojciechowski, ți eara tu unâ vizitâ ufițialâ...

Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ
Actualitati Monday, 11 November 2024

Parteneriat strateghicu româno-frânțescu

Nica ditu eta 19, Parislu eara prota opţiuni ti elitili româneşțâ ți ș-pitrițea fciorilli la studii tu Ascâpitatâ. Tutu tu Frânțilli...

Parteneriat strateghicu româno-frânțescu
Actualitati Monday, 11 November 2024

NATO lipseaști s-armânâ unitâ

Suțâllia Nordu-Atlanticâ va s-lucreadzâ cu azvingâtorlu a alidzerloru americani, iți cari s-hibâ elu, ş-va s-adarâ tutu ți poati ta...

NATO lipseaști s-armânâ unitâ
Actualitati Sunday, 10 November 2024

Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

‘Aestă acţiune faţi parti ditu angajamentul a Companiillei ta s’ndrupască votlu ţi pot s’lu da pritu corespondenţă româñilli ditu...

Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company