Barometru românescu
România Internațional, 11.07.2014, 13:11
Populu ali Românii nica va s-n’icşureadzâ tu an’ii ţi yin şi s-pari că va s-agiungâ la vârâ 12 di milioani di oamin’i, tu anlu 2060. Datili di turlii demograficâ furâ hâbârisitâ di Institutlu Naţional di Statisticâ nâinti di Dzua mondialâ a poplui, yurtusitâ cathi an pi 11 di Alunar, di Dzua a Statisticianlui, ama şi di yurtusearea a 155 di an’i di statisticâ româneascâ. Anlu ţi tricu, numirlu a tinirilor dit România scâdzu cu 50.000. Easti zborlu di tiniri nu ma mări di 14 di an’i, iara numirlu a oamin’ilor tricuţ di 65 di an’i criscu cu apoapea 40.000. Vârâ 54% dit popul bâna tu câsâbadz, tu ahurhita aluştui an. Media a mul’ierilor dit Românii easti di 51,2%, cu vârâ 10.000 cama mari di a bârbaţlor. Media a banâl’ei a mul’ierilor easti cama di 78 di an’i, ma mari andicra di nâdia di banâ tu Românii, calculată di Institutlu Naţional di Statisticâ, la 74 di an’i şi giumitati. Pi di altâ parti, Institutlu trapsi concluzia că salarlu mediu scâdzu, tu meslu Mai 2014, cu aproapea 3%, andicra di Apriiur.
Tu minduita a analistului icunumic Constantin Rudniţchi, rezultatili buni dit Românii la nivel macroicunumic nu s-veadi tu criştearea a salariilor, câ ţe companiili dit mediul privat nica nu u duc ghini dupu criza icunumicâ dit lumi. Constantin Rudniţchi: ‘’Chiola maca industria ari vârâ 30% dit PIB, tu Românii maşi nâscânti industrii au performanţi – şi ma multu di ahât, maşi îndauâ companii amintâ s-aibâ performanţi, icâ amintâ s-creascâ maxus companiili exportatoari, şi, doilu lucru, companiili ţi au pi pâzarea internâ zoni di simasii ti disfâţeari – aoa dzâc ti aţeali dit industria petrolierâ, distribuţia petrolierâ, gazili naturali, icâ zona energeticâ”.
Aşi s-exiyiseaşti şi că suma medii di pâradz di cathi mesu nu agiundzi, tu Românii, maşi ti 91% dit hărgili medii pi mesu, pi om. Un altu fenomen aştiptat di specialişţâ dzâlili aesti, easti n’icşurarea ali inflaţii cari, tu meşii Cireşar – Alunar 2014, poati s-agiungâ aproapea di zero icâ poati s-hibâ negativâ tu Românii, aestu fenomen esati ti ciudii dupu ţi, tu aţei dit soni 20 di an’i, protlu gaile a icunumişţâlor fu nivelu multu mari di inflaţii. Nâscânţâ analişţâ spun că n’icşurarea ali inflaţii la un minim isturic va s-da cali a Bancâl’ei Naţionalâ ali României s-andreagâ câtâ-mpadi prognoza di inflaţii ti inşita aluştui an, şi, aşi, va s-adarâ loc ti scâdearea a dobândâl’ei cl’eai.
