Apofasi tra sistemlu medical
Guvernul di Bucureşti dimanda ca va s-ahardzeasca, tru 2016, aproapea 100 di milioane di lei (echivalentul a aproximativ 22 di milioane di euro) tra s-creasca palterli tra gărdzali suplimentare fapti di yiatra, prit raportarea la tin’ia di cafi mes di bază criscuta di la 1 august. Ministrul a sănătatil’ei, Vlad Voiculescu, cundil’e că aestă apofasi easti una di nai cama di simasie jgl’ioati fapti tru an’il’i dit soni tra hairlatica a yiatarlor, cari, di furn’ia a tin’iilor di cafi mes n’it şi a subfinanţaril’ei dit sector, aleg tru numir mare tra s-lucreadza pi zanatea a lor tru xeani. Uidisit cu habarea a Ministerlui tra Sănătati, cristearea va s-baga tru practico la 1 sumedru, a deapoa fondurli va s-hiba ahardziti dit chivernisearea cama cu hairi a resursilor existente tru sistemlu sanitar.
România Internațional, 08.08.2016, 14:54
Gărdzali suplimentare va s-hiba adrati pi thimel’ilu a unui contractu individual di lucru cu kiro parţial. Tra yiatra, avantajlu easti că aesti gărdza va s-hiba lugursiti em vicl’imi tru lucru, em vicl’imi tru specialitate. Contractul di lucru tra gărdza va s-da ndreptul la concediul di adyi păltit proporţional cu kirolu lucrat tra yiatarl’i cari fac masi gărdza ica tra atel’i cari fac gărdza tru altu spital andicra di atel la cari suntu pi lucru. Ministerlu nica dimanda că aşi numasita gardă obligatorie va s-aiba una adavdzeari di 25% pi kiro di noapti lucrat, lucru ti nu s-fatea pana tora.
Tutunaoara, yiatarl’i cari amintara titlul di doctor tru ştiinţe medicale ahurhindalui cu 2010 va s-aiba un spor legal di 15% cari, până la 1 agustu, numata s-avea data. Timpil’i di lucru şi di adye va s-hiba minduits diznau tru termen’i di flexibilizari, deapoa s-aiba ngatan ti gaeretea fapta di yiatra şi di sigurlakea a pacienţalor. Tutunaoara, ministerlu fati isapi ti turliili di palteari a yiatarlor rezidenţa dit an’il’i I şi II tra gărdzali ti li adara. Naili apofasi yin dupu ndaua dzali, dimec, di anda, di la 1 agustu, fura criscuti tin’iili di cafi mes tra lucratorl’i dit sistemlu sanitar. Cristerli va s-hiba anamisa di 300 (circa 70 euro) şi 900 di lei (circa 200 euro) şi di eali va s-harseasca 163 di n’il’i di insi. Tut di la 1 agustu, guvernul baga tru lucru un sistem di premiere tru sănătate, prit cari a debutanţalor va la si da un bonus di dauă procente. Cuantumlu a tin’iilor di cafi mes nu easti idyiul, dimi idyea ca tru educaţie, andicra di specializare, grad şi vicl’imi şi easti adavgat cu nascanti sporuri.
Tin’iia di cafi mes di încadrare a unui yeatru dit unităţ cliniti va s-hiba anamisa di 2.400 di lei (525 euro) şi 3.000 di lei (650 euro), andicra di vicl’imi, a deapoa a unui asistentu medical anamisa di 1.900 (430 euro) şi 2.400 di lei (540 euro). Tin’ia di cafi mes a unui yeatru primar dit serviciul di ambulanţă ica aprukearea tra ananghiseri agiundzi până la 5.400 di lei (circa 1.200 euro). Di alta parte, secretarul di stat tru Ministerlu di Interne, Raed Arafat, lugurseasti că nu easti tru arada ca tru România s-nu hiba adrati tru aesta 25 di ani dit soni nai ma putan patru spitale nai, cari s-alaxeasca infastructura veacl’e. România lipseasti s-aiba un plan limbid di lungu kiro tra ndridzearea diznau ali infrastructura mutrindalui spitalili.
Autor: Andreea Bojoi
Armanipsearea: Tascu Lala
