Andridzeri postelectorali
Unâoarâ cunuscuti rezultatili a euroalidzerlor di dumânica ţi tricu, cari scoasirâ tru videalâ iruşea gâilipsitoari a curentului extremistu, eurosceptic şi populistu, ahurhirâ pâzârâpserli tră yinitoarea componenţă a executivlui comunitar. Protlu cari mindueaşti s-adunâ stog ună majoritate simplă tru legislativlu comunitar, apridusâ prit 376 di mandate, di tuti ateali 751, easti premierlu luxemburghez Jean-Claude Juncker, candidatlu a Partidlui Popular (PPE) la prezidentil’ea ali Comisie Europena. Legitimitatea al Juncker easti dată di furn’ia că PPE va s-aibâ nai cama multi mandati, 213, tru yinitorlu Parlamentu European.
Florentin Căpitănescu, 28.05.2014, 12:39
Borgea a lui, lugursescu observatorl’i, nu va s-hibâ maşi unâ aplo formalitati. Archişurarea vârtoasâ, tu anghios a PPE, cari chiru cama di 50 di mandati, şi yinearea la dreapta radicală a PPE a unâl’ei babageanâ parei di eurofobi şi naţionalişti cu accenti xenofobi u slâghirâ furteaţa şi unitatea aiştei famiilii ideologhiţi. Tamam tră aţea spun idyil’I observatori, al Juncker nu îl’i da di mânâ luxul tra s-pâzârâpseascâ di pi locâri di furteaţă, maxus că anamisa di potenţial’i a lui yinitori parteneri s-arâdâpsescu yinitorl’I clasaţ, socialiştil’i, cu aproapea 200 di voturi disponibili. Ti câbilea mutrindalui adunarea stog anamisa di populari şi socialiştii nâ zburâ şi premierlu roman, Victor Ponta:
”Orlea zorlea, programlu şi proiectili prinţipali tru yinitorl’I 5 an’i ale Comisie Europena lipseaşti s-yilipseascâ lucărli di prota thesi a daulilor partidi. Şi pitipsescu că aşi va si s-facâ. Dimec, cata s-limbidză tută lumea cum fu cu apofasili di sirţăl’e dimec că nu furâ loati tru favoarea ali Europa. Di apofasili di sirţâl’e s-ufilisirâ, dit videala politică, tamam antieuropean’il’i”.
Tră sinferurli ali Românie, anaparti di componenţa a nauăl’ei majoritati, spusi prit zboarâ pragmatişi, caplu a statlui, Traian Basescu. Tru mandatlu a yiniitoarâl’ei Comisii Europeanâ, România ş-ari pripusâ patru mări scupadz, lugurseaşti Traian Băsescu:
”Criştearea a numirlui tră locurli di lucru. Doilu scupo, crişterea economică pi lungu chiro, işită tru migdani, prota ş+prota, dit investiţii. Treilu scupo easti tra s-acaţâ tru isapi cama multu infrastructura dit periferia ali UE tru zona estică şi, neise, pâhălu ali energhie, ca un lucru di thimel’iu tră competitivitati”.
Di altă parti, România, ca iti stat membru, easti sinfirisitâ di portofoliul cari va-l’I si cadâ tru ynitorlu executiv european. Em caplu a statlui, em premierlu sâ spusirâ, limbid, tră tânearea ma largu a portofoliului tră agricultură, cari tru aestu chiro lu ari Dacian Cioloş. Tu aestâ noimâ, aţel’I doi alăsarâ să s-achicâseascâ că au mindueri ahoryea tru ligâturâ cu persoana pi cari România lipseaşti să u pripună tră aestă ipotisi.
Armanipsearea: Tascu Lala
