Andamasea-a Comunitatillei Politică Ivrupeană, di Budapesta
Liderlli ivrupeañi avură muabeţ Budapesta ti hala greaua a kirolui di adză mutrinda securitatea ali Ivropa, ama şi tră migraţie şi securitatea economică.
Tașcu Lala, 08.11.2024, 21:05
Liderlli ivrupeañi s-andămusiră Budapesta ta să zburască ti hala greaua tu planlu di securitati ali Ivropa, tu prota thesi hiinda catandisea ditu Ucraina, ama şi tră migraţie şi securitatea economică.
Tu arada-a ţinţilui Summit a Comunitatillei Politică Ivrupeană (CPE), fu cundileatu impactul cabaia mari a fuvirsearillei arusească contra ali Ucraină nica şi tră tutu continentulu, ama şi pi livelu global. Ufiţialli cundilleară că easti ananghi ti ună acţiuni coordonată pi livelu european tra s’ducă ninti agiutorlu tră Ucraina, cari alumtă tră apărarea independenţăllei, a suveranitatillei şi a integritatillei a llei teritorială.
La muabeţli tru formatu apridunatu tru arada a pareiillei di lucru pi tema migraţillei, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, prezentu la andamasea di Budapesta, feaţi timbihi că migraţia armâni ună provocari importantă pi livelu europeanu, cari caftă ună apandisi comună şi lărgurie.
Uidisitu cu un comunicat ali Administrație Prezidențială, s’cundille că evoluţiile mutrinda migraţia găilipseaşti ma largu tu hăvaia a ceamaunăllei ditu Orientul di Mesi şi cu polimlu ti s’duţi ma largu tru Ucraina. Asi, Klaus Iohannis zbură tră simasia a unăllei implementari hăirlătică pi livelu ali UE a Pactului mutrinda migraţia, ună hălati ţi poati s’hibă cu hăiri şi tru ligătură cu partenerlli di nafoara ali UE.
Tutunăoară, cundille că România ari băgată tru lucru niscănti ditu pruviderli a Pactului, pritu Proiectulu-pilotu dizvărtitu tu sinurlu cu Sărbia, cari agiumsi ună paradigmă cu buni practiţ tu ţi mutreaşti riturnărli, tehnea di azilu şi priyinearea a migraţiillei paranomu.
Tutunăoară, caplu a statlui zbură tră simasia a lucărlui deadunu operaţionalu reghionalu, cari easti, spuni năsu, ună hălati hăirlătică di cilăstăseari tră kivernisearea cu hăiri a fenomenlui. Tru contextu, Klaus Iohannis cundille că România armâni angajată emu tru implementarea di apofasi hăirlătiţi tră kivernisearea ali migraţie, ama şi ti asiguripseari securitatea a sinurloru externi ali UE şi tră rolu a llei di stat membru cari bagă tu lucru acquis-ul Schengen. Tru aestă noimă, spusi diznău că tră România, bitisearea-a proţeslui di aderari la spațlu di libiră urdinari yilipseaşti angajamentulu susto andicra di proiectulu europeanu.
Di altă parti, la andamasea ahărdzită ti andruparea ali Ripublica Moldova, cari s’ţănu tu adunarea ali CPE, Klaus Iohannis alăvdă, deadunu cu alanţă lideri europeañi, gaereţli di reformă fapti tu kirolu ditu soni Chișinău, concretizate tru progresi constanti, acă ari provocări işiti tu migdani pritu fuvirserli ali Rusie. Cundille, tutunăoară, că easti ananghi s’ţănă ma largu ritmolu iruşi a reformilor, gradlu analtu di vighilenţă instituţională, cum şi băgarea tu practico matimili nviţati cu furñia a scrutiniloru ditu aestu kiro şi tru perspectiva alidzerloru parlamentari ditu 2025.
Și alanţă lideri ivrupeañi spusiră că va u-ndrupască ma largu Ripublica Moldova, după alidzerli prezidenţiali şi referendumlu cari ălli dişcllisi calea ti imnaticlu ivrupeanu.
Ma multu, tu bitisita ali andamasi, s-loară borgi s’ndrupască ma largu Chișinăulu, aţea turlie că aestu s’bagă tu lucru scupadzlli di irini și democrație.
Autoru: Daniela Budu
Armănipsearea: Taşcu Lala