Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Andamasea-a Comunitatillei Politică Ivrupeană, di Budapesta

Liderlli ivrupeañi avură muabeţ Budapesta ti hala greaua a kirolui di adză mutrinda securitatea ali Ivropa, ama şi tră migraţie şi securitatea economică.

Klaus Iohannis, participare la Summitul Comunităţii Politice Europene (Budapesta, Ungaria)
Klaus Iohannis, participare la Summitul Comunităţii Politice Europene (Budapesta, Ungaria)

, 08.11.2024, 21:05

Liderlli ivrupeañi s-andămusiră Budapesta ta să zburască ti hala greaua tu planlu di securitati ali Ivropa, tu prota thesi hiinda catandisea ditu Ucraina, ama şi tră migraţie şi securitatea economică.
Tu arada-a ţinţilui Summit a Comunitatillei Politică Ivrupeană (CPE), fu cundileatu impactul cabaia mari a fuvirsearillei arusească contra ali Ucraină nica şi tră tutu continentulu, ama şi pi livelu global. Ufiţialli cundilleară că easti ananghi ti ună acţiuni coordonată pi livelu european tra s’ducă ninti agiutorlu tră Ucraina, cari alumtă tră apărarea independenţăllei, a suveranitatillei şi a integritatillei a llei teritorială.

 

La muabeţli tru formatu apridunatu tru arada a pareiillei di lucru pi tema migraţillei, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, prezentu la andamasea di Budapesta, feaţi timbihi că migraţia armâni ună provocari importantă pi livelu europeanu, cari caftă ună apandisi comună şi lărgurie.

 

Uidisitu cu un comunicat ali Administrație Prezidențială, s’cundille că evoluţiile mutrinda migraţia găilipseaşti ma largu tu hăvaia a ceamaunăllei ditu Orientul di Mesi şi cu polimlu ti s’duţi ma largu tru Ucraina. Asi, Klaus Iohannis zbură tră simasia a unăllei implementari hăirlătică pi livelu ali UE a Pactului mutrinda migraţia, ună hălati ţi poati s’hibă cu hăiri şi tru ligătură cu partenerlli di nafoara ali UE.
Tutunăoară, cundille că România ari băgată tru lucru niscănti ditu pruviderli a Pactului, pritu Proiectulu-pilotu dizvărtitu tu sinurlu cu Sărbia, cari agiumsi ună paradigmă cu buni practiţ tu ţi mutreaşti riturnărli, tehnea di azilu şi priyinearea a migraţiillei paranomu.

 

Tutunăoară, caplu a statlui zbură tră simasia a lucărlui deadunu operaţionalu reghionalu, cari easti, spuni năsu, ună hălati hăirlătică di cilăstăseari tră kivernisearea cu hăiri a fenomenlui. Tru contextu, Klaus Iohannis cundille că România armâni angajată emu tru implementarea di apofasi hăirlătiţi tră kivernisearea ali migraţie, ama şi ti asiguripseari securitatea a sinurloru externi ali UE şi tră rolu a llei di stat membru cari bagă tu lucru acquis-ul Schengen. Tru aestă noimă, spusi diznău că tră România, bitisearea-a proţeslui di aderari la spațlu di libiră urdinari yilipseaşti angajamentulu susto andicra di proiectulu europeanu.

 

Di altă parti, la andamasea ahărdzită ti andruparea ali Ripublica Moldova, cari s’ţănu tu adunarea ali CPE, Klaus Iohannis alăvdă, deadunu cu alanţă lideri europeañi, gaereţli di reformă fapti tu kirolu ditu soni Chișinău, concretizate tru progresi constanti, acă ari provocări işiti tu migdani pritu fuvirserli ali Rusie. Cundille, tutunăoară, că easti ananghi s’ţănă ma largu ritmolu iruşi a reformilor, gradlu analtu di vighilenţă instituţională, cum şi băgarea tu practico matimili nviţati cu furñia a scrutiniloru ditu aestu kiro şi tru perspectiva alidzerloru parlamentari ditu 2025.

 

Și alanţă lideri ivrupeañi spusiră că va u-ndrupască ma largu Ripublica Moldova, după alidzerli prezidenţiali şi referendumlu cari ălli dişcllisi calea ti imnaticlu ivrupeanu.
Ma multu, tu bitisita ali andamasi, s-loară borgi s’ndrupască ma largu Chișinăulu, aţea turlie că aestu s’bagă tu lucru scupadzlli di irini și democrație.

 

Autoru: Daniela Budu
Armănipsearea: Taşcu Lala

Maia Sandu (foto: presedinte.md)
Actualitati Monday, 04 November 2024

Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

Prezidenta ali Ripublica Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, fu aleaptă diznău ti un mandatu di patru añi. Tru turlu decisivu, di dumănică, a...

Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană
Ziua Naţională a Radioului-1 noiembrie
Actualitati Sunday, 03 November 2024

Radio România – 96

Radio România yiurtuseaști 96 di añi di anda intrâ ti prota oarâ tu casili a ascultâtorloru ditu vâsilie ş-ditu xeani. Tu 1 di brumaru 1928...

Radio România – 96
(foto: jorono / pixabay.com)
Actualitati Monday, 28 October 2024

Debatlu prezidenţialu tru Ripublica Moldova

Un debatu electoralu ţi nu s-ari faptă, pritu turlia a lui, ama previzibilu pritu conţăniri, lli-avu ca protagonişti, dumănică, aţelli doi...

Debatlu prezidenţialu tru Ripublica Moldova
Predizborna kampanja za predsednika države
Actualitati Friday, 25 October 2024

Ahurhi campania tră alidzerli prezidenţiali

Tru România, viniri ahurhi, campania electorală tră protlu turu a alidzerloru prezidenţiali. Aesta va s’bitisească tru 23 di brumaru, oara...

Ahurhi campania tră alidzerli prezidenţiali
Actualitati Wednesday, 23 October 2024

Atentat tru Ankara

Atentat tru Ankara Tru un atentatu „teroristu” faptu, ñiercuri, dinintea a scamnului a companiillei Turkish Aerospace Industries (TUSAS),...

Atentat tru Ankara
Actualitati Monday, 21 October 2024

Moldova, anamisa di Ascăpitată şi Apirită

Viniț la urni tru un numiru ma mari andicra di aţeali di ma ninti alidzeri, prezidenţiali, cetățeañilli ali Ripublica Moldova apufusiră ca...

Moldova, anamisa di Ascăpitată şi Apirită
Actualitati Friday, 18 October 2024

Ucraina și Ripublica Moldova, pi agenda-a Consiliului European

Catandisea ditu Ucraina, hala ditu Orientul di Mesi, competitivitatea UE şi kivernisearea ali migraţie, ama şi cuvendză ti Republica Moldova,...

Ucraina și Ripublica Moldova, pi agenda-a Consiliului European
Actualitati Thursday, 17 October 2024

Planu di scâdeari a deficitlui bugetaru

Agenţâlli di rating, economişțâlli, analişțâlli, tuţ facu tâmbihi tu ți mutreaști deficitlu bugetaru multu mari, ți poati s-agiungâ la...

Planu di scâdeari a deficitlui bugetaru

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company