Alăxeri la legislaţia electorală
Tru România va să s-ţănă dupu un an, alidzeri locale, la cari cetăţean’il’i va s-apufusească cari va s-hibă primari ama şi componenţa a consiliilor locale şi judeţeani. Nica şi prezidenţăl’i di consilii judeţeani va s-hibă alepţă diznãu prit vot directu la scrutinlu local, aşi cum pruveadi ună ordonanţă di urgenţă apufusită, luni, di guvernu. Uidisitu cu ţi spuni executivlu, va s-crească aşe, legitimitatea, reprezentativitatea ama şi, responsabilitatea a prezidenţălor di consilii judeţeane, cari tru aestu chiro suntu număsiţ di consilieri, dupu păzărăpserli ţi s-fac anamisa di partidi.
Ştefan Stoica, 04.06.2019, 11:41
Ia ti spusi viţepremierlu social-dimocrat Dan Suciu: Vrem s-aduţem cetăţeanlu multu ma aproapea di actul decizional. Dimec, una di nai cama importanti şi reprezentativi ipotisi la nivelu a judeţlui, aţea di prezidentu a Consiliului Judeţean, lipseasti s-hibă aleaptă directu, uninominal, prit vot secret di cătră tuţ cetăţean’il’i, tama tra s-hibă legitimu şi responsabilu iţi aleptu local dit iţi judeţu”. Furn’ia tră cari l’ia aestă apofasi, executivlu di stânga PSD — ALDI easti aţea a unăl’ei căftari vinită — spuni năsu — dit partea a 30 di prezidenţă di consilii judeţeani, nica şi dit opoziţie, dimecu trei cirecuri dit totalu a lor. Tut di la PSD, Marcel Ciolacu, prezidentul di la Camera a Deputaţlor, spusi că alăxearea putea s-hibă adoptată maşi prit ordonanţă di urgenţă, tra s-poată s-hibă băgată tru practico la yinitoarili alidzeri. Alăxearea intempestivă a nomlui electoral fu cutugursită susto, pi fondu ama şi pi formă. Prezidenţăl’i di consilii judeţeani suntu anamisa di nai cama importanţă oamin’i dit judeţ şi di el’i ţăni tu nai cama marea parti repartizarea a păradzlor la primării. Easti ună ipotisi pi cari tuti formaţiunile politiţi vor s-u amintă, iara alăxearea a nomlui electoral aduţi un avantaju a prezidenţălor di consilii dit aestu chiro, lugurseaşti prezidentul Klaus Iohannis.
Easti ună concesie pi cari premierlu Viorica Dăncilă u faţi a baronilor locali di la PSD, spusi purtătorlu di zboru ali Prezidenţil’e, Mădălina Dobrovolschi: PSD nu achicăsi ici ţiva dit aesti alidzeri( europarlamentare – n.red), pi cari li chiru tru ună turlie catrastrofală, şi ufiliseaşti iara sfinduchea cu ordonanţi di urgenţă, şi aestă turlie va tra s-alăxească regula a agioclui tamam tru chirolu anda s-dizvărteaşti aestu agiocu, lucru ţi nu să s-trăxeaşti”. Niifharistusiţ di aestă ordonanţă di urgenţă suntu şi liberalii, cari dimăndară că au faptă căftari la Avocatlu a Popului tra s-adară conteasţie la Curtea Constituţională. Pi idyea minduita easti şi prezidentul PRO România, Victor Ponta, cari spusi că PSD nu achicăsi că oamin’il’i numata vor aranjamenti prit ordonanţi di urgenţă. Aduţem aminti că, la referendumlu ţi s-ţănu tora ayon’ea şi convocat di prezidentu unăoară cu euroalidzerli, român’il’i să spusiră tru ună proporţie babageană tră niapruchearea ali amnistie şi ali graţieri tru cazurli di aruşfeti şi tră niapruchearea a ordonanţilor di urgenţă tru dumenea ali justiţie. Apofasea a executivlui yini dupu alidzerli tra Parlamentul European, pi cari PSD li chiru dinintea a PNL. Liberalii va s-aibă 10 eurodeputaţ, PSD 9, iara Alianţa 2020 USR — PLUS, di opoziţie, 8. Formaţiunile PRO România, Partidlu Minarea Populară şi UDMR va s-aibă câti doi europarlamentari.
Autor: Ştefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
