Alâxeari la chipita-a Ministerlui tră Sănătati
Marius Tiţa, 15.04.2021, 11:12
Prezidentulu ali Românie simnă decretlu ti scutearea di pi ipotisi a ministurlui tră Sănătati, Vlad Voiculescu. Easti zori ti spuneari desi aestu lucru ncllidi ună catandisi ndilicată năuntrulu a guvernului di Bucureşti ică u faţi ma greauă criza a unăllei formulă di guvernari multu sensibilă.
Acă s’minduea că Vlad Voiculescu va-lu ducă ninti lucărlu pi aestă ipotisi, premierlu Florin Cîţu apufusi s’caftă a prezidentului demiterea-a ministurlui. Chicuta ţi umplu putirlu pari s’hibă apufusearea şi publicarea a născăntoru năi reglementări ti declararea a carantinăllei tu niscănti localităţ, ama fără s-aibă muabeti cu premierlu i cu secretarlu di stat Raed Arafat, cari cumănduseaşti Departamentulu tră Catandisi di Ananghi, ţi asiguripseaşti coordonarea ghenerală ti alumta contra-a pandemiillei di COVID-19. Dinăoară cu ministurlu, iasi di pi ipotisi di la Sănătati şi Andreea Moldovan, secretarlu di stat cari işi tu migdani cu multi controversi. Ea easti atea ţi simnă ordinlu mutrinda năili criterii di carantinari.
Demisia al Vlad Voiculescu di pi ipotisea di ministru a Sănătatillei fu cabaia căftată tu kirolu ditu soni, emu di opinia publică, emu di partiili politiţi. Ndruparea pănu du mardzină tră Vlad Voiculescu vini di partea-a alianţăllei cari ălu pripusi tru aestă ipotisi. USR Plus ari a daua prică di voturi tru ecuaţia-a putearillei, după Partia Naţional Liberală, cari da şi premierlu. După alidzerli ditu andreu anlu ţi tricu, guvernulu alu Florin Cîţu easti ndrupătu şi adratu di PNL, USR Plus şi Unia Democratică Maghiară ditu România, a deapoa tu parlamentu s’hărseaşti şi di ndrupari di partea a gruplui trâ minorităţli naţionali ditu România. Aestă va s’dzăcă căţe easti ananghi di ndruparea a cathi unlui parlamentaru a aluştoru partidi aţea turlia că guvernul s’poată s’lucreadză tru aestă formulă.
Mandatlu di ministru al Vlad Voiculescu fu exercitatu tru contextulu dramatic a pandemiillei di COVID-19, cari cănoaşti ună kipită tu treia dalgă nica ş-tru aesti dzăli. Nica ş-cama multu, tu kirolu a aluştoru 4 meşi di lucru guvernulu avu accidenti traghiţi cari u lăhtărsi opinia publică. Tu inşita-a meslui yinaru, s-feaţi unu mari focu tru secţia-a aţiloru nai cama greu lădzidz di COVID-19 ditu spitalu ţi easti pi protlu locu tru alumta cu pandemia, Institutlu Naţional di Lăngori Infectioasi “Prof. Dr. Matei Balş” di Bucureşti. Muriră tru aţelu focu 5 lăndzidz, alţă muriră ma mănatu, tru spitalili iu fură purtaţ. Viniri, 9 di apriiuru, sistemlu di sănătati, ţi eara pănu di mardzină tru menga-a publiclui, năpoi agiumsi pi ecrani cu imagiñili nyie di la evacuarea-a spitalui di ortopedie Foişor, tră s’hibă ndreptu ca spitalu COVID. Imagiñili aiştei evacuari, tru kiro di noaptea, la tempearaturi cabaia scădzuti, adusiră ună vărtoasă emoţie.
Reacţiili spusi di factorllii politiţ canda s-ayălisiră luni, cându ndruparea pănu di marzină a USR Plus tră ministurlu a llei ălli căndăsi soţlli di coaliţie. Marţă, ama, un nău accident traghicu s-feaţi la un spitalu importantu, “Spitalu clinic di lăngori infecţioasie şi tropicale Dr. Victor Babeş”. Aparatura medicală ţi eara tu unu autotrenu speţialu, di turlia TIR, iu eara yitripsiţ ma mulţă lăndzidz di COVID, s-asparsi şi trei oamiñi muriră tamamu di ixikea-a oxigenlui.
Autor: Marius Tiţa
Armânipsearia: Taşcu Lala
