Agiutoru tră pensionari
Proiectul mutrinda bugetul a României tră anul viitor nu easti hăzări, ama coaliţia PSD – PNL – UDMR aflată la guvernare ari nădie că va lu’bitisească tu oara ananghi tră aprobarea a lui până di Cărciun. Ari, ama, ndauă certitudiñi ligati di buget, iara ună di eali easti aţea că pensionarlli cu amintatiţi, di până la 1600 di lei (320 di euro) va s’llia, ditu meslu ţi yini, un agiutoru substanţial di la stat tră păltearea-a facturilor. Misura fu akicăsită tru coaliţia di guvernare, ase că 2 miliuñi şi giumitati di pensionari va s’aibă, tru yianaru, venitlu majorat la 2.200 di lei(440 di euro).
Ştefan Stoica, 14.12.2021, 19:03
Proiectul mutrinda bugetul a României tră anul viitor nu easti hăzări, ama coaliţia PSD – PNL – UDMR aflată la guvernare ari nădie că va lu’bitisească tu oara ananghi tră aprobarea a lui până di Cărciun. Ari, ama, ndauă certitudiñi ligati di buget, iara ună di eali easti aţea că pensionarlli cu amintatiţi, di până la 1600 di lei (320 di euro) va s’llia, ditu meslu ţi yini, un agiutoru substanţial di la stat tră păltearea-a facturilor. Misura fu akicăsită tru coaliţia di guvernare, ase că 2 miliuñi şi giumitati di pensionari va s’aibă, tru yianaru, venitlu majorat la 2.200 di lei(440 di euro).
Pacheta socială ahărdzită ti aţelli nai ma oarfăñi ditu pensionari va s’aibă un impactu bugetar estimat la 2,56 di miliardi di lei (cama di 500 miliuñi di euro), spusi ministrul Muncii şi protecţiei sociale, social-democratlu Marius Budăi. El exighisi că agiutorlu va s’hibă dat andicra di venitlu actual. Ti exemplu, aţelli cu pensii di 1000 di lei va s’llia 1.200 di lei. Tru bitisită, 2,5 miliuñi di români va s’agiungă, tru meslu yinaru, la venituri di 2.200 di lei.
Nu easti goala misură socială pruvidzută tru programul di guvernare. 2022 va s’aducă crişteri la alocațiili ti cilimeañi, a tiñiiloru di cafi mesu, pensiilor şi indemnizaţiilor tră persoanili cu dizabilităţ.
Marius Budăi cundille că nai ma mari impactu ti bugetu va lu-aibă creaştirea a punctului di pensie, di aproapea 12 miliardi di lei (2,4 miliardi di euro).
Di anlu ţi yini, tiñiia di cafi mesu nai ma ñică brută pi economie va s’crească până la 2.550 di lei, echivalentul a 510 euro. Tră tuti majorărli tăxiti executivlu lipseaşti s’află resursi financiari fără s’crească taxili ică s’bagă alti năi.
PSD şi UDMR minduiră s’bagă ună suprataxă di 1% a companiilor cu ţifră di afaceri di pisti 100 di miliuñi di euro, tra s’amintă ma mulţă păradz, ţi suntu ananghi ti investițiili tru sănătati și educație.
Libearalii s-ncuntrară, tru condiţiile tru cari şi mediul di afaceri cutugursi naetea. Până tru soni, misura cădzu, iara premierlu liberal Nicolae Ciucă deadi asiguripseri că nu va s’bagă ună ahtari taxă. Şi ministrul social-democrat al Finanţelor, Adrian Câciu, tăxi că bugetlu va s’hibă construit fără s’bagă taxe năi şi că iţi alăxeari a regimlui fiscal va s’hibă faptă tru ună turlie predictibilă, pi thimellilu a unui dialog cu mediul privat. El părăstisi ună protă turlie a construcţiillei bugetară tră anlu yinitoru.
Prezidentulu PNL, fostul premier Florin Cîţu, feaţi timbihi că deficitlu bugetar lipseaşti s’armănă la 5,84% ditu produslu internu brut, iar investiţiili s’hibă ţănuti la 7 proţente, uidisitu cu programlu comun di guvernare. El să spusi cu pistusini că bugetlu ti anlu ţi yini va s’hibă aprobat până tru 23 di andreu.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
