Agiutor internaţional ti Siria
Agenţiili a Naţiun’ilor Adunati (Uniti) cari cumândisescu catandisea umanitarâ greauâ dit Siria va s-l’ia, pânâ tu anlu 2020, 11 miliardi di dolari di la vâsâlii cari vor s-da. Pâradzl’ii furâ tâcsiţ la unâ andamusi, unâ conferinţâ ţi s-ţânu Gioi, la Londra, iara omlu cari u feaţi, premierlu britanic David Cameron, hâbârisi că donatorl’ii apufusirâ ca ma multu di giumitati dit pâradz, icâ şasi miliardi di dolari, s-hibâ pitricuţ ayoniea tu yinitorl’ii meşi şi s-hibâ agiutati, prota, programili di anviţari, di praxi, şi adrarea di locuri di lucru.
Bogdan Matei, 05.02.2016, 11:41
Aşi, agiutati di alti vâsâlii, Iordania, Libanlu şi Turchia, viţini cu Siria, ş-luarâ borgea s-asiguripseascâ calea ti praxi, ti anviţari, ti milion di ficiuriţ sirien’i refugiaţ, nai ma oarfân’ii dinâintea a propagandâl’ei jihadistâ. Secretarlu gheneral al ONU, Ban Ki-moon, zburâ ti aţea că libiralizarea a pâzarâl’ei a lucurlui ti refugiaţl’ii sirien’i tu vâsâliili cari-i ţân, easti di mari simasii. S-mutreaşti şi finanţarea pi chiro lungu, ca Siria, ama şi alti craturi dit regiuni, aguditi di niachicâseri di turlii militarâ, s-poatâ ş-mutâ disnău sistemlu icunumic şi ş-andreagâ infrastructura.
Uniunea Europeanâ va s-adarâ tut ţi s-poati ta s-yinâ cu ma multi agiutoari di turlii comerţialâ a vâsâliilor cari aproachi refugiaţ sirien’i, hâbârisi şi cancelarlu german, Angela Merkel, omlu politic pi cari apofasili mutrinda criza sirianâ i-agudi baia popularitatea. Membrâ cama tin’irâ ali Uniuni, România va s-l’ia şi ea parti la efortul a comunitatâl’ei internaţionalâ cu aproapea 120 di n’ii di dolari.
Uidisit cu unâ apofasi apruchiatâ N’iercuri, Guvernul tehnocrat di Bucureşti deadi aeşţâ pâradz ca agiutor di urgenţâ ti refugiaţ. România easti anamisa di vâsâliili donatoari, iara agiutorlu umanitar va s-hibâ dat ti programili cumândisiti la nivelu ali Organizaţii a Naţiun’ilor Uniti, icâ ti Planlu ti Apandisi Umanitarâ tu Siria şi Planlu regional ti refugiaţ, ti instrumenti instituţionali, ti lucrul deadun a agenţiilor ONU, ahurhit dupu ţi criscu criza a refugiaţlor — dzâţi un comunicat a Guvernului. Zburâtorl’ii alavdâ apofasili apruchiati Londra, ama aduţi aminti că pâradzl’ii daţ di donatori suntu largu ta s-anvâleascâ hărgili a polimlui dit Sirii.
Uidisit cu nâscânti estimări anyrâpsiti Gioi, di Banca Mondialâ, aesti dit soni agiungu la aproapea 35 di miliardi di dolari.
Ahurhit tu meslu Marţu, 2011, dupu manifestaţii, prota pi arâhati, contra a prezidentului Bashar al-Assad, problema sirianâ vâtâmă aproapea 260 di n’ii di oamin’i. Ma multu di 13 milioani di oamin’i sunt mutaţ dit casili a lor, icâ s-află cu catandisi dip greali, fârâ chicutâ di agiutor. Polimlu nu s-dânâseaşti şi easti hârnit ş-di trupili a regimlui şi maxus di aţei cari vatâmâ fârâ s-minduiascâ şi fârâ s-mutreascâ, terorişţâ cari-şi dzâc Vâsâlia Islamicâ.
