Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Afganistan: misiune îndeplinită/scoasă cu ghine în cap

19 an’i di participare nidănăsita/neîntrearuptă a militarilor român’i la misiun’i într-unulu di aţeale mai dificile teatre di operaţii — Afganistan — si bitisi tru week-endul acestu, unăoară cu turnarea în țară a ultimului detașamentu. Easte zborulu di 140 di ţel’i 640 di militari pi care România îl’i mai avea în misiunea NATO ditru aestă țară. Procesulu di retradzire a trupilor a Alianţălei Nordu Atlantică din Afganistan arhiusi tru mesulu mai, după ţi ofiţialil’i NATO decisiră ca toţ militaril’i aliaţ să hibă retrapţâ până pi data di 11 septembrie. Data easte ună simbolică, cu pitriţeare la atentatile ditru 2001, atentate după care Washingtonulu apofăsi să pitreacă primile trupe în Afganistan. Ditru anulu 2002 şi până tora piste 32.000 di militari români proveninda din forţile terestre, aerieane, navale, forţile tră operaţii speciale şi structurile di informaţii militare au participată la misiun’i şi operaţii internaţionale în teatrulu din Afganistan. Armata Română are loată parte la toate ţeale treie misiun’i internaţionale a li coaliţie ditru aestă țară şi fu unulu di aţel’i mai importanţăl’i parteneri a li Armată americană. Proba pi care si veade easte importanţa misiun’ilor încredinţate/date a militarilor român’i, printre care si numirară securitatea bazălei militară di la Kandahar, ama şi misiun’i di cooperare civil-militară. În total, tru aţel’i 19 ani di misiune, 27 di militari a Armatălei Română îşi chirură bana şi aproapea 240 fură plighuiţ/răniţ. Toată aestă perioadă are însimnată ună transformare continuă a li Armată a Româniilei, spune şefulu a Statului Major a li Apărare, gheneral-locotenent Daniel Petrescu: “Avem înviţată foarte multe lecţii în teatrulu di operaţii. Avem înviţată să nă consolidăm capacităţ nale. Fum arada di primile contingente care s-au dislocată în Afganistan, trei operaţii – Enduring Freedom, Resolute Support şi ISAF şi him printre ultimile contingente care părăsim cu capul însus aestu teatru di operaţii.” Cu ună experienţă lungă/îndilungată în teatrulu di operaţii Afganistan, comandantul a Batalionului di protecţie a forţălei Jderii, locotenent-colonelul Vasile Mironescu declarăă, tru arada a lui: “Nu va agărşescu niţeunăoară momentul când eram ultimulu detaşamentu pi care lu dislocăm din Kandahar spri Bagram, mutriiu spri aeronavă şi vidzuiu că toţ him sănătoşi, după care mi şuţăiu catră bază şi dzâşu: aoa mi-am maturizată tru ahâtea misiun’i şi tru tot aţeluşi chiro mi minduiiu la afgan’i, să lă da Dumnidză puteare să îşi creeadză un stat di dreptu şi să si bucură/hărăsească di libertăţ, aşi cum nă dorim/cum nă avem dor toţ.” Reprezentanțâl’i ONU atrag, ama, atenția asupra a evoluțil’ei gailipsitoare, pi misură ţi trupile aliate si retrag din țară. Pitricutulu special al ONU tră Afganistan transmise a Consiliului di Securitate că are frixe” că ţi easte mai rău mizi tora urmează să v’ină.

Afganistan: misiune îndeplinită/scoasă cu ghine în cap
Afganistan: misiune îndeplinită/scoasă cu ghine în cap

, 29.06.2021, 00:37

19 an’i di participare nidănăsita/neîntrearuptă a militarilor român’i la misiun’i într-unulu di aţeale mai dificile teatre di operaţii — Afganistan — si bitisi tru week-endul acestu, unăoară cu turnarea în țară a ultimului detașamentu. Easte zborulu di 140 di ţel’i 640 di militari pi care România îl’i mai avea în misiunea NATO ditru aestă țară. Procesulu di retradzire a trupilor a Alianţălei Nordu Atlantică din Afganistan arhiusi tru mesulu mai, după ţi ofiţialil’i NATO decisiră ca toţ militaril’i aliaţ să hibă retrapţâ până pi data di 11 septembrie. Data easte ună simbolică, cu pitriţeare la atentatile ditru 2001, atentate după care Washingtonulu apofăsi să pitreacă primile trupe în Afganistan. Ditru anulu 2002 şi până tora piste 32.000 di militari români proveninda din forţile terestre, aerieane, navale, forţile tră operaţii speciale şi structurile di informaţii militare au participată la misiun’i şi operaţii internaţionale în teatrulu din Afganistan. Armata Română are loată parte la toate ţeale treie misiun’i internaţionale a li coaliţie ditru aestă țară şi fu unulu di aţel’i mai importanţăl’i parteneri a li Armată americană. Proba pi care si veade easte importanţa misiun’ilor încredinţate/date a militarilor român’i, printre care si numirară securitatea bazălei militară di la Kandahar, ama şi misiun’i di cooperare civil-militară. În total, tru aţel’i 19 ani di misiune, 27 di militari a Armatălei Română îşi chirură bana şi aproapea 240 fură plighuiţ/răniţ. Toată aestă perioadă are însimnată ună transformare continuă a li Armată a Româniilei, spune şefulu a Statului Major a li Apărare, gheneral-locotenent Daniel Petrescu: “Avem înviţată foarte multe lecţii în teatrulu di operaţii. Avem înviţată să nă consolidăm capacităţ nale. Fum arada di primile contingente care s-au dislocată în Afganistan, trei operaţii – Enduring Freedom, Resolute Support şi ISAF şi him printre ultimile contingente care părăsim cu capul însus aestu teatru di operaţii.” Cu ună experienţă lungă/îndilungată în teatrulu di operaţii Afganistan, comandantul a Batalionului di protecţie a forţălei Jderii, locotenent-colonelul Vasile Mironescu declarăă, tru arada a lui: “Nu va agărşescu niţeunăoară momentul când eram ultimulu detaşamentu pi care lu dislocăm din Kandahar spri Bagram, mutriiu spri aeronavă şi vidzuiu că toţ him sănătoşi, după care mi şuţăiu catră bază şi dzâşu: aoa mi-am maturizată tru ahâtea misiun’i şi tru tot aţeluşi chiro mi minduiiu la afgan’i, să lă da Dumnidză puteare să îşi creeadză un stat di dreptu şi să si bucură/hărăsească di libertăţ, aşi cum nă dorim/cum nă avem dor toţ.” Reprezentanțâl’i ONU atrag, ama, atenția asupra a evoluțil’ei gailipsitoare, pi misură ţi trupile aliate si retrag din țară. Pitricutulu special al ONU tră Afganistan transmise a Consiliului di Securitate că are frixe” că ţi easte mai rău mizi tora urmează să v’ină.


Autor: Corina Cristea


Arnânipsire: Hristu Steriu

România la Paris sursa foto presidency ro
Actualitati Friday, 21 February 2025

România la consultărli di Paris

Securitatea-a continentului european eara tema-a nauãllei andamasi ndreaptã, ñiercuri, Paris, di prezidentulu francez, Emmanuel Macron după aţea...

România la consultărli di Paris
Foto: facebook.com/simonahalep
Actualitati Friday, 07 February 2025

Simona Halep s’trapsi ditu tenisu

Easti zori s’vedz unã ahtari mari campioană s’lu-alasã sportulu, angrãpsirã americañilli di la Tennis Letter, platformă ţi da hãbãri...

Simona Halep s’trapsi ditu tenisu
Predizborna kampanja za predsednika države
Actualitati Wednesday, 29 January 2025

Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

Criza politică di Bucureşti ţi nu ari futã pãnã tora, agiumsi tu mari vazi tu planu externu. Tiñisita Comisie di Veneţia deadi tu şteari...

Comisia di Veneția și alidzerli ditu România
Foto; Library of Congress / unsplash.com
Actualitati Wednesday, 22 January 2025

Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ

Ripublicanlu Donald Trump (78 di añi) pritu giurâmintul ufițialu ș-ahurhi doilu mandat ti prezidentu a Statilor Uniti ali Americâ (SUA), dupâ...

Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ
Actualitati Saturday, 18 January 2025

BNR țâni toclu di stur

Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a...

BNR țâni toclu di stur
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company