Acordu româno-franţescu mutrinda tranzitlu a yipturloru ucrainene
Franţa şi România viţină ali Ucraină simnară un acordu ti licşurarea a exporturilor di yipturi a Kievului. Documentul fu simnat, la Paris, di ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi di secretarlu di stat român Ionel Scrioşteanu, di la Transporturi, tru prezenţa ambasadorului Ucrainăllei tru Franţa. Uidisitu cu spusa a corespondintăllei Radio România la Paris, Franţa ari nădie ca Ucraina s’agiungă diznău pi nivelu di exporturi neise ninti di aputrusearea a askeriloru ruse, diclanşată pi 24 di şcurtu, la ordinul prezidintului Vladimir Putin. Atumţea, Kievlu putea s’da tru mesu şase milioane di tone di yipturi pe păzărli internaţionale. Uidisitu cu acordulu, Franţa vas u ndrupască România tra s’crească fluxurile di yipturi ucrainene pritu porturile Constanţa, la Amarea Lae, Galaţi, la Dunăre, şi pritu Canalul Sulina ali Dilta. Autorităţile române va s’lucreadză diadunu cu ateali franceze tra ună ma bună dotare a punctiloru di sinuru terestru anamisa di România şi Ucraina şi tra crişterea numărului di vagoane di părmătie cari trec sinurlu. Ună strategie pi kiro di mesi mutrescu călliurli di purtari cari fac legătura anamisa di aţeali dauă văsilii, inclusiv ateali cari traverseadză Ripublica Moldova, enclavă anamisa di România şi Ucraina.
Bogdan Matei, 13.09.2022, 19:39
Ministrul Clément Beaune: “Acordul cu România va-lli da izini ali Ucraină s’pitreacă ma multu yiptu cătră Europa şi cătră văsilii ţi suntu pi calea di dizvultari maxus ateali ditu zona mediteraneană, confruntate cu probleme alimentare. Domnul Putin ari spusă că maş 3% din yipturile ucrainene reexportate agiungu tru văsili ţi suntu pi calea di dizvultare. Easti zborlu, ama, di multu ma multu, piste un cirecu, aţea ţi lă da izini a născăntoru unor văsilii ca Egiptul ică alti s’armănă pi lucru, di itia că populili a lor ţănu di yipturile ucrainene. Himu pirifañi că di itia a unei acţiuni europene aprăftăsimu aproapea s’agiundzemu nivelu di export di yipturi pe cari Ucraina lu-avea ninti di polimu pe rutili terestre. Pritu acordul cu România, Franţa va lu-anvărtuşeadză agiutorlu a llei tra exportul di yipturi pe cale maritimă, feroviară şi terestră cătră văsiliili cari au ananghi di eali.”
Ambasadorul ali Ucraină tru Franţa, Vadim Omelcenko, haristusi ti atea ţi număsi agiutorlu concret, hăirlăticu aprukeatu di văsilia a lui, agiutoru cari lo silă cabaia după vizita comună ditu alunaru a prezidinţăloru Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. El adusi aminti că, după ţi Rusia aputrusi Ucraina, exporturli di yipturi ucrainene fură dănăsiti aproapea acutotalui, di itia că porturli di la Amarea Lae fură sumu ună blocadă ermetică di flota militară rusă. Cum Putin easti un personaj imprevizibil, europeñilli au frixi tora că acordul faptu tru alunaru, la Istanbul, sum egida ONU şi cu păzărăpsearea ali Turchie, pritu cari aruşlli diadiră izini ti purtraea a gărnului şi a misurlui pritu porturli ucrainene, poati s’hibă tru piriclliu.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
