30 di añi di ligături diplomatiţi România – Ucraina
Tu 1 şcurtu s-umplură 30 di añi di la apufusearea-a ligăturilor diplomatiţi anamisa di România şi Ucraina. Fosta ripublică sovietică ş-proclamă independența tru 1991, iara aţeali dauă văsilii apufusiră formal ligături diplomatiţi tru 1992. România fu primul stat membru ali Uniunii Europene cari ratifică Acordul di Asociere UE-Ucraina, tru 2014. Tru aestu contextu, ama și a evoluţiilor găilipsitoare di securitate tru regiunea Amarea Lae, prezidentulu român, Klaus Iohannis, avu ună convorbire telefonică cu omologlu a lui ucrainean, Volodâmâr Zelenski. Tru arada-a discuțiilor, șeflu a statului român ahărdzi un spaţiu lărguriu ti ndridzearea-a problemelor legate di ndrepturile a persoanelor ţi ţănu di minoritatea română ditu Ucraina, maxusu mutrinda protecţia a identittatillei lingvistiţi a aluştoru. El năpoi spusi agiutoru ‘suto a Bucureştiului tră suveranitatea Ucrainăllei şi integritatea a llei teritorială, cum şi tră nădiili a llei europene şi euroatlantice. Şeflu a statului român cundille andrupămintulu tră politica di nipricunuşteare a arăkearillei paranom a Peninsulăllei Crimeea şi lugursi purtaticlu responsabil ali Ucraină tru ţi mutreaşti evitarea-a creastirillei mintireaşili. Tu arada-a lui, liderlu di Kiev haristusi a României tră ndrupămintulu ‘cu boaţea’ şi activ emu tru arada-a Uniunillei Europene, emu al NATO.
Mihai Pelin, 02.02.2022, 13:05
Tu 1 şcurtu s-umplură 30 di añi di la apufusearea-a ligăturilor diplomatiţi anamisa di România şi Ucraina. Fosta ripublică sovietică ş-proclamă independența tru 1991, iara aţeali dauă văsilii apufusiră formal ligături diplomatiţi tru 1992. România fu primul stat membru ali Uniunii Europene cari ratifică Acordul di Asociere UE-Ucraina, tru 2014. Tru aestu contextu, ama și a evoluţiilor găilipsitoare di securitate tru regiunea Amarea Lae, prezidentulu român, Klaus Iohannis, avu ună convorbire telefonică cu omologlu a lui ucrainean, Volodâmâr Zelenski. Tru arada-a discuțiilor, șeflu a statului român ahărdzi un spaţiu lărguriu ti ndridzearea-a problemelor legate di ndrepturile a persoanelor ţi ţănu di minoritatea română ditu Ucraina, maxusu mutrinda protecţia a identittatillei lingvistiţi a aluştoru. El năpoi spusi agiutoru ‘suto a Bucureştiului tră suveranitatea Ucrainăllei şi integritatea a llei teritorială, cum şi tră nădiili a llei europene şi euroatlantice. Şeflu a statului român cundille andrupămintulu tră politica di nipricunuşteare a arăkearillei paranom a Peninsulăllei Crimeea şi lugursi purtaticlu responsabil ali Ucraină tru ţi mutreaşti evitarea-a creastirillei mintireaşili. Tu arada-a lui, liderlu di Kiev haristusi a României tră ndrupămintulu ‘cu boaţea’ şi activ emu tru arada-a Uniunillei Europene, emu al NATO.
Di altă parte, s’alăxiră cărţă di hiritiseari anamisa di Ministerul român di Extene și atelu di Kiev. Șeful a diplomațiillei române, Bogdan Aurescu, evidinție importanța a ligăturăllei cu Ucraina și reiteră angajamentul tră dizvoltarea a ligăturilor bilaterale, tru spiritlu a valorilor europene și tru simfunie cu agenda europeană și euroatlantică a fostăllei ripubliţ sovietiţi. Tutunăoară, el easti cu nădia că dialogul dişcllisu și consistent anamisa di aţeali dauă văsilii, pi cari lu promovă și ndrupă constant, va s’aducă soluții rapidi și durabile la problemele identitare a minoritatillei române ditu Ucraina. Tutunăoară, yilipsi angajamentul tră dinamizarea cooperrarillei transfrontaliere și tru domenii sectoriale di sinferu comun.
Ministrul român di Externe reiteară, tru isa misură, agiutorlu a Româniillei tră suvearanitatea și integritatea teritorială ale Ucraină, cum și tră ndreptul alustui stat ta ş’apufusească libiru imnaticlu a politicăllei a llei externe și di securitate. Tru idyiulu kiro, u spusi pistipsearea că opțiunea democratică a popului ucrainean easti ună forță motrică a procesului di reforme di Kiev. Tru teren, situația easti nica apreasă tu sinurlu ali Ucraină cu Rusia, iu Moscova arădăpsi cama di 100.000 di militari şi ună cantitate importantă di tehnică di alumtă și s’ndreadzi ti ună invazie, uidisitu cu analiștillli. Moscova neagă aestu lucru, ama căftă ca NATO să-şi ritragă tehnica militară ditu România și Bulgaria, ca parti a propunirilor a llei di securitate. Ma multu, prezidentulu rus Vladimir Putin avertiză că admiterea a Ucrainei tru NATO poate s’aducă unu polimu anamisa di Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică.
Autor: Mihai Pelin
Armânipsearia: Taşcu Lala