Prima pagină » Actualitate » 100 di an’i di la Unirea a li Basarabie cu România

100 di an’i di la Unirea a li Basarabie cu România

Suntu exact 100 di ani di cându, pi 27 marţu 1918, cătră bitisita Primului Polim Mondial, pi fondul a disoluţil’ei/disfaţiril’ei a imperiului ţaristu, Sfatul Ţării, organismul leghislativ din Basarabia, are votată unirea a liştei provincie majoritar românească cu Patria Mamă. Fu primulu actu a li constituire/adârare a statului naţional unitar român, proces care, la bitisita a tut a ţilui an, va sâ si bitisea pri-tru intrarea sum autoritatea Bucureştiului a Bucovinâlei (nord-estu), a Transilvanil’ei (chentru), Banatului, Maramureşului şi Crişanâlei (vestu), aflate, până atumţea, sum stăpânirea/stăpuirea a imperiului habsburgic. Diparte ca sâ hibă euforice, cheremoniile consacrate a Basarabilei au un caracter mai diavrapa/mai curundu evocator şi nu sunt lipsite di tristeţe. Unirea nu ţânu dicât 22 di an’i. Tru veara lu 1940, pri-tru un ultimatum, Moscova a lu Stalin anexăă ahât Basarabia, cât şi nordul a Bucovinâlei, teritorii care aparţân, în prezentu, a ţilor di ma ninte/a fostilor republiţ sovietiţe Moldova şi Ucraina. Sute di m’il’e di basarabean’i si refugiară, atumţea, în România m’icşurată/faptă mai m’ică, alte dzăţ di m’il’e fură deportaţ tru Siberia sau Kazahstan, iar în loculu a lor ocupanţâl’i adusiră colonişti recrutaţ din toate părţâle a Imperiului. Decizia/apofasea adoptată di Sfatul Ţării di la Chişinău fu un gestu politic şi patriotic care faţe tim’ie a elitelor a chirolui şi a tutulor aţel’i care lu înv’isară ca ideal şi au lucrată trâ înfăptuirea a lu” — spune, într-un mesaj, preşedintile Klaus Iohannis. El mai apreciadză/lughurseaşte că actul di aoa şi ună sută di an’i easte şi ună permanentă sursă di inspiraţie trâ necesitatea,ananghea dezvoltaril’ei şi aprofundaril’ei contiinuă a Parteneriatului Strateghic dintră/di anamisa di România şi Republica Moldova. Într-ună declaraţie solemnă, adoptată, ază, în şedinţă comună, senatoril’i şi deputaţâl’i di la Bucureşti afiirmă, tru arada lor, unitatea a popului şi a limbâl’ei română, rolulu avut di nâintaşil’i politiţ şi calea pi care lippseaşte sa imnă oaminil’i politiţ di astăndzâ, pricum şi vrearea comună tra să continuă procesulu di modernizare şi integrare instituţională a Republicâl’ei Moldova tru Uniunea Europeană. Tru alocuţiunea/zburaea lui, preşedintile a Camerâl’ei a Deputaţâlor, social-democratulu Liviu Dragnea, si pronunţăă explicit/saghlame trâ xanaunificare. Him doauă state, ama ună singură ţară maşi, di aform’ia că Basarabia easte România — spuse şi liberalulu Victor Paul Dobre. Şefa Guvernului, Viorica Dăncilă, spus că acoordă ună atenţie ahoria a relaţiilor bilaterale şi proiectilor comune. Viniit la Bucureşti, preşedintile a Leghislativului di la Chişinău, Andrian Candu, sumcundil’ee caracterulu privilegiat a relaţiilor bilaterale, temel’iusite/întemel’iate pi comuniunea di limbă, istorie, cultură şi civilizaţie, şi pledăă/zburâ trâ intensificarea a cooperararil’ei economică. Strănepoata/parnipoata a Regelui Ferdinand, ţel care u feaţe întreagă România tru 1918, Principesa Margareta, Custodile a Coroanâlei, reiterăă/spuse diz nou, tru arada lui, susţânerea/agiutorulu a Casâlei Regală trâ aspiraţiile europeane a Republicâl’ei Moldova.