1 di Andreu la român’i
Icâ di furn’ia câ nâstricurâ criza economică, icâ di furn’ia câ, vahi, s-nviţarâ cu ea, român’il’i ş-yiurtusirâ, dumânică, Dzuua Naţională ma arihati andicra di an’il’i dit soni. Ampuliserli partizani cama s-apridunarâ, iara a cutugurserlor dit public, cu cari eara aştiptaţ liderl’i politit ţi bâga cârun’i di lilici, nica lâ si bâgarâ surdită. Bucureşti, tradiţionala paradă militară fu nai cama muşeatâ tu aesti dauâ dechenii. Tu premieră, a aţilor cama di dauă n’il’i di militari român’i cari urdinarâ pi geadei lâ si adâvgarâ 140 di camaradz dit patru state aliate ali României di tu arada NATO, americani, francezi, polonezi şi turţâ.
Bogdan Matei, 02.12.2013, 12:24
Alba Iulia (centru), câsâbălu cari, la 1 di Andreu 1918, unâ ş-unâ dupu protlu polim mondial, vulusea, unâoarâ cu Unirea ali Transilvaniei cu România, thimil’iusearea a statlui naţional unitar, fu nicuchirlu a Congreslui tră Spiritualitatea Românească. Delegaţ dit 23 di ţări di pi mai multe continente ţânurâ cuvendâ tră catastisea a românitatil’ei dupu 95 di ani di la Marea Unire. Tu ma marea parti haraua tră festivităţile di 1 di Andreu fu pututâ di un hâirlâticâ di politică externă tră cari Bucureştiul, cu ndriptati ş-li l’ia ndauă di tu axizeri.
Daima yilipsitu ca doilu crat românescu, Ripublica Moldova (ex-sovietica) tamam avea vulsită, viniri, Vilnius, la summitlu a Parteneriatlui Estic, Acordurile di Asociere la UE şi di libirâ-alâxeari. Prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, hiritisi aestâ jgl’ioatâ, ama feaţi timbihi câ ari nica cali lungâ ti Ripublica Moldova până la apruchearea tru UE. El şi spusi diznău cândâsearea că intrarea a cetăţean’ilor moldoveni tru Uniune poati sâ s-facâ ma ayon’ia prit unirea ali Ripublicâ Moldova cu România. Unirea, nica spusi prezidentul, lipseaşti s-hibâ năulu proiectu di vâsilie:
Nu easti un ideal ti bâgari tu practico pi şcurtu kiro, ama lipseaşti s-nâ lom borgea şi s-lu yilipsim, ma s-vrem câ atumţea, ti un kiro, ţi va s-yinâ, aestu ideal să s-bagâ tru lucru.” Vinit ti 1 di Andreu Bucureşti, iu lo parti la parada militară, prezidentul ali Ripublică Moldova, Nicolae Timofti, apruke vrerli ahândoasi anamisa di aţeali doauă stati viţini: Ripublica Moldova easti parte a culturâl’i europeanâ şi, cadealihea, a aţil’ei româneşti. U yilipsescu, tu aestâ noimâ, clasiţl’i a noştri comuni. Zburâm idyea limbă, avem idyili dukeri şi bânăm idyea istorie mplinâ di bunili ş-di slabili.”
Prezidentul Timofti âl’i haristusi diznău a omologlui a lui tră consecvenţa cu cari România cilâstâsi Bruxelles cauza europeană ali Ripublică Moldova.
Textul: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
