Ziua Ascultătorului la RRI

Pe 1 noiembrie 2013 s-au împlinit 85 de ani de radiofonie românească. Pornind de la această aniversare la actuala ediţia a «Zilei Ascultătorului », v-am invitat să raspundeţi la întrebarea: “Care va fi viitorul radioului pentru străinătate?

Irina Adamescu, 03.11.2013, 06:37

Pe 1 noiembrie 2013 s-au împlinit 85 de ani de radiofonie românească. Pornind de la această aniversare la actuala ediţia a «Zilei Ascultătorului », v-am invitat să raspundeţi la întrebarea: “Care va fi viitorul radioului pentru străinătate?”

Am dorit să aflăm de la dumneavoastră, dragi ascultatori, cum credeţi că se vor dezvolta în următorii ani posturile de radio pentru străinătate şi ce asteptări aveţi de la ele! Cum va arăta şi cât de mare va fi oferta globală a emisiunilor pentru străinătate? Pe ce căi se vor transmite cele mai multe emisiuni internaţionale? Care va fi rolul posturilor de radio internaţionale într-o lume în care accesul la informaţie este tot mai uşor?

Vă mulţumim pentru contribuţiile voastre, sosite pe e-mail, prin poşta clasică sau înregistrate. Să vedem împreună ce aţi scris!

Carrie Hooper, SUA

“Posturile de radio straine m-au ajutat sa devin o persoana bine informata si, de asemenea, sa imi imbunatatesc competentele lingvistice in mai multe limbi. Asadar, eu sper ca astfel de transmisii radio sa continue si in viitor. Desi ma bucur ca exista programe pe internet, ma intristez in egala masura ca multe posturi au disparut de pe unde scurte. Asadar, intr-o lume ideala a viitorului, lumea radiolui va folosi toate mijloacle disponibile pentru a transmite programe: internet, satelit, radio pe unde scurte, telefon mobil. Pe scurt, aceste programe vor fi accesibile tuturor. Unii oameni nu vor avea in continuare acces la computer, dar ar putea avea acces la un radio pe unde scurte sau la un telefon mobil. In aceasta societate globala, posturile de radio straine care promoveaza intelegerea intre natiuni sunt mai importante ca niciodata.”

Volodimir Gudzenko, or. Luhoviţî, Rusia

Anul acesta Radiodifuziunea Română aniversează 85 de ani de existenţă. Primele emisiuni de radio au apărut cam în acelaşi timp in lume, în anii 20-30 ai secolului trecut. Din păcate, începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, radioul a început să piardă teren în faţă televiziunii, iar mai târziu în favoarea Internetului. Prin urmare, putem spune că radioul este marea invenţie a secolului al XX-lea şi un mijloc de informare-produs glorios al secolului trecut. Radiourile pe unde scurte par sa piardă teren treptat, în prima jumătate a secolului XXI. Totuşi, ar trebui să se ţină cont de faptul că în lume încă mai există ţări în care Internetul nu este accesibil, iar undele scurte sunt singurele mijloace de obţinere a informaţiilor. În afară de Coreea de Nord, mă refer la ţări din Africa, Asia de Sud, America Centrală şi de Sud. În acelaşi timp, China alocă sume importante pentru postul său internaţional, iar Radio China Internaţional devine o voce din ce în ce mai pregnantă pe undele scurte. Si încă o veste buna – Radio Slovacia Internaţional reia difuzarea pe unde scurte din ianuarie 2014! Sper că Radio România Internaţional ne va bucura în continuare cu emisiunile sale pentru străinătate, inclusiv în limba ucraineană!”

Volodimir Sâtnikov, or. Kiev, Ucraina

“Ce înseamnă emisiunile pentru străinătate pentru ţara din care acestea se emit? În primul rând, informarea publicului extern, prezentarea unor puncte de vedere proprii asupra unor evenimente internaţionale, manifestări culturale şi sportive. Se urmăreşte cristalizarea unei păreri favorabile a ascultătorilor faţă de tara de emisie. Indubitabil, unele instituţii ale statului au legătură cu posturile de radio pentru străinătate. Radioul, în prezent, este cea mai ieftină şi mai eficientă sursă de informare. Dar, dacă ne uităm la viteza cu care se dezvoltă Internetul, reţelele sociale, dispozitivele tehnice care permit utilizarea acestora, precum si accesibilitatea lor pentru marea majoritate a populaţiei, putem presupune ca emisiunile pentru străinătate vor migra treptat în spaţiul informaţional digital. Astfel, nu exclud posibilitatea că va veni un moment când aparatul de radio clasic va deveni un dispozitiv al trecutului, precum aparatul foto cu film.”

Natalia Zabolotna, or. Kiev, Ucraina

Viitorul radioului internaţional ridică semne de întrebare, care incumba argumente pro şi contra, inclusiv pentru mine ca ascultător. Putem reduce totul la modul în care ar putea evolua evenimentele. În plus, una este dezvoltarea tehnologică şi cu totul altceva – misiunea emisiunilor pentru străinătate, specificul lor comparativ cu radioul intern. În opinia mea, radioul pentru străinătate are sarcina foarte dificilă de a crea o imagine pozitivă a ţării sale în rândul ascultătorilor, păstrându-şi în acelaşi timp obiectivitatea, aşa cum face Radio România Internaţional. Având în vedere viteza de propagare a informaţiei pe Internet, reţele sociale, etc. radiourile vor fi nevoite să se adapteze noilor realităţi, fără a uita insa de misiunea lor: emisiunile pentru străinătate nu oferă doar ştiri, ci mai ales propagarea unor informaţii diverse despre ţara lor, de la istorie şi arta, până la modul de trai şi bunăstarea cetăţenilor. Nu poate fi neglijată tehnologia modernă, iar atunci când posturile de radio îşi creează propriile site-uri, ele se transformă în ceva mai mult decât un radiodifuzor tradiţional. Şi mă refer aici la arhiva de emisiuni, posibilitatea de a citi textul unei emisiuni radio, cu imagini, dar şi la comunicarea cu ascultătorii prin intermediul reţelelor sociale. Cu toate acestea, consider că trebuie păstrată identitatea specifică unui post de radio, fără a se permite transformarea lor in site-uri de ştiri. N-ar trebui permisă trecerea radioului exclusiv in mediul online, pentru ca atunci nu vom mai putea vorbi de radio, în sensul consacrat al termenului. In plus, o astfel de decizie va avea un impact negativ asupra publicului. De fapt, cred că emisiunile pentru străinătate vor fi mereu necesare, în special pentru cei care sunt în căutarea unor informaţii credibile despre ţară, care doresc să înţeleagă situaţia reală actuală, să se familiarizeze cu cele mai bune compoziţii muzicale, pentru ca informaţia oferită de posturile de radio pentru străinătate oferă informaţii credibile, pe care te poţi baza, în încercarea de a înţelege mai bine respectiva ţară. Din propria-mi experienţă pot să vă spun că, pe vremea când încă nu aveam Internet, principala şi aproape singura mea sursă de informare despre România au fost emisiunile dvs. pe unde scurte. Iar acum, când am acces la Internet, principala mea sursă de informare despre România este site-ul dvs. şi arhiva de pe vechiul site RRI.”

Roberto Carlos Alvarez-Galloso, Miami Florida (SUA)

E o plăcere şi o onoare să pot să vorbesc despre viitorul emisiunilor de radio pentru străinătate. Ne aflăm într-un secol al provocărilor în ceea ce priveşte tehnologiile care pot să depăşească radioul şi/sau să fie controlate de forţe totalitare atât în vreme de război cât şi pe timp te pace.

În ciuda schimbărilor, radioul – incluzând undele scurte – are un viitor strălucitor. Popoarele oprimate din lume au nevoie de informaţie şi o cultură obiective. Nu-şi doresc posturi de radio locale care controlează tot, cum se întâmplă în locuri precum Cuba, Venezuela şi USA.

Radioul va continua să fie un instrument puternic pentru transmiterea ideilor, conceptelor şi valorilor familiare. În această privinţă Radio România Internaţional este pionerul acestor transmisiuni.

Sper să pot să mă bucur de programele RRI şi de acum înainte. ”

Vicent Marí Mauricio, Alcàsser (Valencia), Spania

“Ţările care folosesc radioul ca propagandă politică, ca modalitate de a-şi influenţa ascultătorii, vor dispărea pe măsură ce acele zone vor fi democratizate. Însă posturile de radio al căror obiectiv va fi să-şi informeze expatriaţii şi să facă să ajungă viziunea proprie asupra tării lor la ascultătorii internaţionali, vor continua.

Cu atât amestec de posturi de radio, televiziune, Internet … este copleşitoare informaţia care se primeşte. Dar cum să desparţi neghina de grâu în faţa acestei avalanşe informative?

Fiecare mijloc îşi are timpul şi locul său. Pentru mine undele scurte reprezintă cordonul ombilical cu altă ţară. Cordon care un se poate tăia în ţara mea şi care îi dă emiţătorului libertatea de a-şi face auzită vocea.

Este sursa cea mai directă cu informaţiile despre ţara emiţătoare. Are avantajul extraordinar de a putea asculta cu un receptor portabil cu baterii în orice loc, de a putea asculta în timp ce realizezi altă activitate, iar acum avantajul că transmitând mai puţine posturi de radio, semnalul ajunge cu mai multă claritate.

Cărţile, presa, radioul, televiziunea, Internetul, sunt compatibile. În ceea ce priveşte radioul, vor apărea sistemae digitale care vor îmbunătăţi calitatea transmisiunilor. Undele scurte îşi au locul lor. Acele ţări, precum România, care au mulţi compatrioţi în străinătate trebuie să menţină un contact direct cu ei, un contact cum este cel prin intermediul undelor scurte care este mijlocul cel mai accesibil şi ieftin pentru toţi şi care să fie completat cu un serviciu internaţional în principalele limbi de circulaţie în funcţie de posibilităţile economice ale fiecărei ţări.”

Paolo Morandotti (coordonator stiintific Italradio, portalul radiofoniei internationale in limba italiana Rete Mondiale Virtuale):

“Intrebarea aleasa de voi pentru Ziua Ascultatorului 2013, “Care va fi viitorul radioului pentru strainatate?”, aduce in discutie problema mai ampla a felului in care se va dezvolta radioul in urmatorii ani. Insa este o parte importanta, as indrazni sa spun fundamentala, daca ne gandim ca radioul s-a nascut ca instrument fara granite, asa cum dovedesc experimentele radiofonice din 1927, de la Bucuresti, care au avut loc in 4 limbi straine, printre care si italiana, tocmai in scopul comunicarii cu intreaga lume. Programele pentru strainatate reprezinta, deci, partea cea mai nobila a radioului, chiar daca nu neaparat cea mai moderna. Gratie rolului lor de punte intre diferite culturi, activitatii de mediere intre diferite popoare, capacitatii lor de a face cunoscute realitatile unei tari celor care nu-i cunosc dinamicile sociale si politice, ele sunt un bun comun care merita aparat si impartasit. In epoca infotainment-ului prea multi au uitat ca radioul nu doar informeaza si ofera divertisment, ci si educa, cum spunea un slogan foarte inspirat din anii ’20. Educatia se regaseste mai ales in obisnuinta de a asculta a celor de dincolo de granite, in placerea de a afla mai multe despre ceea ce se afla departe, fara a fi separat de noi. Cine poate juca mai bine acest rol decat posturile de radio pentru strainatate? Astazi traim intr-o lume globalizata, in care Europa unita – care reuneste tari cu limbi, culturi, traditii, economii si societati diferite – este, intr-un anumit sens, un laborator. Tocmai noi, cetatenii europeni, ar trebui sa intelegem mai mult decat altii importanta acestei valori de informare care se gaseste atat de departe de noul model del radio care ne este propus, model bazat, tocmai, pe divertisment, pe satisfacerea tuturor gusturilor ascultatorilor, ca si cum radioul ar fi un tonomat modern, mai mult sau mai putin inteligent. Sirenele acessului liber si facil la informatie sunt convingatoare insa nu asa se obtine informatia de calitate. Viitorul radioului pentru strainatate depinde de cum si in ce masura va fi inteleasa valoarea sa de catre cine are autoritatea de a crea noul radio. Noi speram, evident, ca va fi in continuare un viitor tot in unde scurte si medii, fiindca acestea depasesc orice bariera si ajung cu adevarat la toti. Insa ar fi, totodata, o mare greseala sa refuzam noutatea, ba chiar va fi necesar sa extindem si sa consolidam constant prezenta pe internet a posturilor de radio pentru strainatate, cu transmisii on line si site-uri care sa preia cultura informarii strainatatii. Reteaua Virtuala Mondiala a Italradio, din care face parte si Radio Romania International, nu intamplator, poate fi considerata, cu entuziasm, o noua cale moderna pentru transmisiile internationale: e vorba de radiourile care se unesc pentru a crea un canal de comunicare intr-o anumita limba, usor de folosit de catre ascultatori si necostisitor pentru posturile de radio. Insa tehnologiile evolueaza si se vor naste alte idei, pe langa aceasta; este imposibil sa ne lansam in previziuni. Ceea ce urez radiourilor pentru strainatate este sa fie un model de comunicare si informare care sa reuseasca sa-si pastreze propria identitate si propriul rol in lume”.

Giovanni Sergi, Italia

“Care va fi viitorul radioului pentru strainatate? Inainte de toate, daca bugetul permite, ar putea fi achizitionat spatiu de transmisie pe langa organisme internationale de radiodifuziune, care ar putea transmite programele la o ora si pe frecventele stabilite, sau se poate adresa in continuare strainatatii prin transmisii in unde medii sau in format digital terestru, eventual si prin satelit. Insa cartea castigatoare, atat din punct de vedere economic cat si tehnic, ar fi transmisia pe internet prin shoutcast sau podcast, oferita publicului direct pe site-ul postului sau printr-un software care permite ascultarea mai multor posturi de radio. Nu trebuie sa uitam ca radioul, oricare ar fi modalitatea lui de transmisie, ramane un instrument extraordinar de promovare a tarii care transmite, punct de referinta pentru imigranti, in studiu si munca, un instrument de cultura pentru toti, deci, oricare ar fi instrumentul de transmitere sau aparatul de ascultare, radioul va avea intotdeauna un rol important in a informa si a oferi divertisment, adesea in formarea noilor generatii, daca ne gandim la posibilitatea invatarii la distanta oferita celor care traiesc in cele mai izolate locuri din lume. Prin noile mijloace de informare in masa, aparatului de radio clasic i se alatureaza alte mijloace de promovarea a culturii si civilizatiei, astfel incat informatiile sa fie cat mai mult la indemana tuturor. Internetul este, deci, o oportunitate pentru posturile de radio care doresc sa reduca costurile transmitatorilor si sediilor, precum si pentru personalul tehnic, fiindca gestionarea unei transmisii pe internet este mult mai simpla si mai putin costisitoare”.

Adrian Micalleff (Malta):

“Chiar daca toate radiourile locale si, mai ales, cele pentru strainatate au si vor avea multe de oferit, evident ca vor trebui sa se adapteze multitudinii de schimbari din aceste vremuri. Pentru mine, radioul, pe care il iubesc, nu poate fi inlocuit de nimic. Sigur, Tweeter si Facebook sunt foarte folosite, dar pentru mine radioul ramane numarul unu. De la radiourile pentru strainatate din intreaga lume, din Romania pana in India si Statele Unite, pe care eu le ascult, inteleg ce se intampla in tarile din care transmit. Intotdeauna programele sunt interesante si ofera multe informatii. As vrea sa ma opresc asupra unui aspect. In tarile in curs de dezvoltare, cine nu-si permite sa-si cumpere aparate foarte scumpe, prefera si asculta posturi de radio la aparatul clasic. De aceea, programele trebuie extinse. Sunt sigur ca radiourile vor avea inca atatea de oferit pe viitor”.

Stefano Citterio, Italia:

“Viitorul radiourilor internationale se profileaza cu lumini si umbre: pe de o parte, redactiile internationale se vor confrunta din ce in ce mai mult cu taieri drastice de personal, de bugete, cu reducerea numarului de limbi de transmisie (unele au facut-o deja, in timp ce altele o fac in acest moment), dar, in acelasi timp, se vor salva, mai ales, acele redactii care transmit fie in limbile tarilor in care traiesc mari comunitati de conationali, fie in limbi de mare circulatie. Alte radiouri vor continua, in schimb, sa transmita din motive “geopolitice”, din motive de putere, economica, politica sau culturala, si acestea vor continua sa fie finantate din plin de guverne, ramanand, totusi, un element important in peisajul radiofonic mondial. Oricum, mijlocul de transmitere cel mai folosit va fi internetul sau DAB-ul, la costuri aproape de zero si la nivel global, chiar daca undele scurte, atat de apreciate de radioamatori, nu vor disparea, ramanand pana si astazi (si pentru multi ani de acum incolo) unica posibilitate de ascultare in multe tari in care nu este indeajuns de raspandit internetul. Rolul radioului insusi si, in consecinta, al radiourilor internationale, va fi mereu important (de altfel, se prezicea moartea radioului odata cu aparitia televizorului si, de asemenea, odata cu aparitia internetului, lucru care s-a dovedit, din fericire, fals): a afla stiri in propria limba sau in limbi cunoscute despre tari despre care ziarele si televiziunile vorbesc rar, a fi informat despre realitatile sociale, turistice si culturale dintr-o sursa directa este ceva la care multi nu ar renunta. Dimpotriva, i-ar putea stimula, atunci cand asculta transmisiile nationale din diferite tari pe internet, sa invete limbi noi, si nu numai si intotdeauna engleza sau limbile cele mai vorbite din lume”.

Fulvio Minerdo, Italia:

“Chiar in timp ce asteptam sa inceapa transmisia voastra, am intrat pe site-ul Radio Romania International, care este foarte atragator si bogat in stiri si informatii, cu adevarat bine facut! Totodata, am vizitat pagina voastra de Facebook si m-am gandit la cat timp a trecut de cand am primit primul QSL de la voi. Si, ascultandu-va transmisia, v-am auzit intrebandu-ne ce credem despre schimbarile petrecute in lumea radioului! Ce coincidenta incredibila! Am primit primul QSL de la Radio Romania (pe atunci Radio Bucuresti) in 1991. De atunci schimbarile au fost atat de multe incat nu se pot rezuma in cateva randuri. Cat desprea lumea radioului, cred ca daca, pe de o parte, internetul a facut mai simpla comunicarea dintre posturi si ascultatori, pe de alta parte a dus la mai multa detasare in aceasta relatie. De aceea, trebuie sa va felicit pentru qsl-urile clasice de confirmare a ascultarii pe care continuati sa le trimiteti (lucru pe care, din pacate, nu toti il fac) si sa-mi fac autocritica. De cand am reinceput sa ascult RRI, am comunicat cu voi numai prin e-mail si cred ca si “noi”, ascultatorii, ar trebui sa trimitem scrisori si ilustrate “adevarate” cel putin din cand in cand (promit sa o fac pe viitor). Insa, viitorul mi se pare sumbru, ma tem ca din ce in ce mai multe posturi de radio vor investi in transmisii pe internet si in cele in format digital si vor lasa “moara” adevaratul radio”.

Emanuele Merico, Italia:

“Eu cred ca in viitor radioul va fi inevitabil in format digital. Totusi, cred ca va fi din ce in ce mai putin international, doar cu transmisii interne. Deja se vede acest lucru in tarile care au inceput sa se doteze cu DAB. Cu emisia DRM lucrurile stau diferit. Daca DAB-ul are costuri prohibitive pentru consumatorul mediu si ofera putine servicii, in privinta DRM-ului lucrurile stau inca si mai rau. Radiourile cu emisie DRM se numara pe degete si sunt inca si mai costisitoare decat cele cu transmisie DAB. Unica alternativa convenabila sunt sistemele SDR-urile care ce conecteaza la computer sau care pot fi realizate urmand sfaturile altor radioamatori”.

Giovanni Frassineti, Italia

“Care va fi viitorul radioului pentru strainatate? Raspunsul e simplu: radioul se va putea asculta in intregime prin reteaua de internet, fie ea prin cablu, fie in sistem Wi-Fi, fie mobila”.

Andrea Tucci, Italia:

“In viitor, radioul se va baza tot mai mult pe digital si Internet, abandonand complet undele scurte si medii. Este mult mai simplu sa asculti pe Internet. Personal, insa, prefer undele scurte”.

Gianni Alberici, Italia:

“Radio Romania international se numara printre putinele posturi care mai transmit pe unde scurte. Sper ca emisiunile voastre vor merge mai departe, pentru ca acest tip de comunicare faciliteaza mai buna cunoastere intre doua tari cum sunt Romania si Italia. Va ascult de multi ani si pot sa spun ca, datorita RRI, am aflat foarte multe lucruri interesante despre tara voastra – economie, istorie, traditii, cultura, geografie.”

Zhou Fei mentioneaza avantajul pe care il prezinta, totusi, internetul prin faptul ca o pagina web poate completa informatia radiodifuzata, poate oferi arhive ale emisiunilor, dar mai poate, prin diverse portaluri precum weibo, sa o propage intr-un mediu si mai larg. Internetul poate, de asemenea, sa inlocuiasca total radiodifuzarea, in cazul in care problemele tehnice sau financiare nu pot fi rezolvate, insa, asa cum previziunea ca televizorul va elimina radioul nu s-a implinit, tot asa se poate spune ca nici diversificarea mijloacelor de comunicare nu va exclude radioul, ce are, totusi, avantajul de a fi ieftin, prietenos, nepretentios si la indemina, si care va fi mereu preferat de o categorie larga de ascultatori.”

Jonathan Short, China:

Radioul pentru straini are un viitor frumos, aceasta pentru ca in procesul globalizarii tot mai multi sunt aceia care doresc sa cunoasca realitatile celorlalte spatii, si astfel sa se realizeze acel sat global. Astazi lucrurile nu mai sunt ca acum citeva decenii, cind existau multe posturi de radio cu acoperire internationala, dar cind omenirea ajunsese in situatia de a se imparti in diferite blocuri subsumate uneor ideologii, in variate zone de opinie si influenta, si cind aceste radiouri aveau un rol de anvergura in rezistenta fata de ocupatie. Dupa ce au trecut prin diverse etape istorice, popoarele lumii au ajuns in situatia de a intelege ca cea mai potrivita atitudine este aceea de a valoriza schimbul de idei si cooperarea, asadar radioul international a capatat rolul unei punti.

Desigur, si evolutia tehnologica a facut ca radiofonia internationala sa devina mai la indemina, este vorba de modalitati de receptie pe unde sau online, receptia este mult mai clara, mai usor de realizat, dupa dorinta.

Altfel, eu prevad ca radioul international intra intr-o era a individualizarii, cind oameni sau grupuri private vor putea realiza radiofonie internationala, care vor putea emite pe undele scurte ramase neocupate de posturile consacrate sau prin internet, vor putea depasi hotarele fizice, o era a diversificarii, informatizarii si accesibilizarii emisiunilor.”

Abdelilah Izou din Maroc:

Lumea noastră e alcătuită din diferite pasiuni, unele ciudate, altele amuzante, altele interesante sau folositoare. Dar, pasiunea de a asculta posturile de radio internaţionale cuprinde, ea singură, toate aceste pasiuni într-un singur cufăr fermecat, care are forme şi culori diferite, fără de sfârşit. Putem să mergem din nordul pământului spre sudul său, să observăm civilizaţii, obiceiuri, tradiţii ale unor popoare despre care nici măcar nu am auzit în trecut. Şi toate acestea, prin atingerea unui buton mic, în timp ce tu stai în fotoliul tău şi sorbi o cană de ceai, sub lumina lunii.

Întorcându-ne în trecutul îndepărtat pentru a dezgropa istoria posturilor de radio internaţionale, destinate ascultătorilor străini, pentru a ne aminti cum era radioul pe vremuri şi cum a devenit modern, ne dăm seama că radioul transmitea puţine ore, având posibilităţi limitate. Dar totuşi, el îşi atinsese apogeul şi nu era nicio casă din care lipsea aparatul de radio. Toţi membrii familiei, cu mic, cu mare, se strângeau în jurul lui, fără a scoate vreo vorbă, ascultând neclintiţi.

Odată cu evoluţia vieţii în diverse domenii, s-au înregistrat progrese şi în ceea ce priveşte radiourile internaţionale, îmbuntăţindu-se calitatea transmisiei, programele, crescând numărul de spectacole şi servicii oferite ascultătorilor. De asemenea, numărul radiourilor care emit pe unde scurte a crescut zi dupa zi, variind din ce în ce mai mult limbile de transmisie. Programele au început să ajungă către toate continentele, în toate limbile. Mai mult, odată cu dezvoltarea tehnologiei, în totalitatea ramurilor sale, s-a folosit radioul de acest fapt, ajungând să transmită prin intermediul reţelei de internet, al aparatelor de radio digitale, al sateliţilor, al smartphone-uri, cu ajutorul unor aplicaţii speciale şi continuând în acelaşi timp transmiterea pe căile tradiţionale, prin intermediul undelor scurte. Astfel, radioul şi-a păstrat statutul său impunător printre mijloacele de mass-media contemporane, cu care se află în strânsă concurenţă şi care au încercat să înlăture radioul din drumul lor, prin posibilităţile de care dispuneau şi care nu erau caracteristice radioului.”

Philippe Marsan, Franţa:

În ceea ce mà priveşte, vàd un viitor extrem de pozitiv pentru radio. Totuşi, acest mod de difuzare se schimbà în funcţie de sistemul de transmisiuni din secolul XXI, cu precàdere Internetul. Ce fericire şi cât de pasionant este sà asculţi RRI cu un receptor cu làmpi, care are adeseori mai mult de 60 de ani! Urmàrind acul şi cadranul care se deplaseazà pe o undà clarà, recepţionàm deodatà, ca prin farmec, postul nostru de radio preferat. Emisiunile sunt extrem de interesante: culturale, de actualitate, şi altele. Pe Internet, e suficient un singur clic: totul se petrece rapid, în acel moment, în imediat. Unde este şarmul a ceea ce se numea altàdatà telegrafia fàrà fir? Nostalgie a unei lumi care se pierde sau pasiune pentru acest mod de difuzare, în continuare prezent şi de viitor?

Philippe de la Caen (Franţa)

« In general, un radio international contribuie la propagarea culturii din tara pe care o reprezinta. Bineinteles ca exista si alte mijloace cum ar fi Internetul sau retelele sociale, insa radioul pastreaza inca o serie de caracteristici cum ar fi performanta, confidentialitatea si caldura ne-egalate de catre celelalte mijloace moderne. Atunci când va ascult pe unde scurte, la casti, suntem impreuna, voi si cu mine. »

Ferhat Bezazel, Algeria :

“As dori sà vorbesc acum despre motivele declinului şi apoi ale apusului erei undelor scurte. Cred cà oamenii, mass media, conducerea radiourilor, şi cu precădere factorii de decizie utilizeazà un întreg arsenal de argumente negative cu privire la transmisia pe unde scurte în lumea de azi. Criticii acestei metode îşi prezintà astfel seria de argumente: costuri ridicate de exploatare, considerente legate de mediu, nevoia de a reorienta fondurile disponibile spre sateliţi si Internet. În ceea ce mà priveşte, eu consider cà 99% din aceste argumente par sà aibà sens şi sà fie rezonabile, dar dacà ne gândim la lumea a treia şi la Africa, aceste raţiuni sunt inexplicabile, dat fiind cà radioul şi undele scurte sunt singurul mod de a afla informaţia referitor la tot ce se petrece în lume. În Africa, radioul este ca un ochi deschis asupra lumii. Mass media se conduc azi pe considerente de timp şi mişcare. Televiziunea şi radioul au devenit o piaţà, şi nu mai sunt instituţii de difuzare a cunoştinţelor şi a culturii. Astàzi, nu mai sunt ascultàtori, ci pieţe de difuzare internaţională. Totul nu mai este dirijat de càtre instituţii profesionale, ci de càtre teoreticieni şi tehnocraţi, astfel încât radioul şi televiziunea nu mai sunt acum decât nişte instituţii care au interese comerciale. Iatà cauzele morţii undelor scurte. În final, doresc sà spun cà nu trebuie sà uitàm radioul, este o ferestrà pentru ca ţàrile sàrace sà cunoascà lumea”.

Christian Ghibaudo, Franta

« Numarul de ascultatori reprezinta cheia supravietuirii/continuitatii emisiunilor radiourilor internationale. Atita vreme cit va exista o audienta importanta, conducerile radiourilor–mama sau actorii politici vor fi dispusi sa deschida baierele pungii.

De aceea, calitatea programelor este un mijloc important de a pastra ascultatorii. Este nevoie, de asemenea, de mijloace de difuzare diverse, deoarece, dupa parerea mea, a miza totul pe Internet nu este suficient. In ciuda unor pareri foarte raspindite, numerosi locuitori ai planetei noastre, printre care si numerosi francezi, nu au acces la Internet. In unele tari, din motive tehnice, dar in Europa, din ce in ce mai mult din ratiuni economice. Difuzarea pe unde scurte este gratuita, in timp ce, pentru a asculta emisiunile pe Internet, e nevoie sa se cumpere suportul tehnic (calculatorul) si abonamentul de la un provider ….

Dar, pentru ca vreau sa ramin optimist, cred ca undele scurte vor continua sa fie folosite pentru inca aproximativ un deceniu, mai ales de catre posturile care au ca obiectiv pastrarea unei audiente in Africa si in Asia.

Trebuie stiut ca atunci cind o tara isi închide postul de radio international (nu intra in discutie marile puteri), nu se mai vorbeste despre tara respectiva, iar influenta ei scade puternic. »

Bernd Seiser din Ottenau (Germania) apreciază că radiourile internaţionale vor avea şi în viitor aceeaşi importanţă ca acum.

Unele posturi de radio pentru străinătate au redus tot mai mult undele scurte, în general din motive financiare. Acele posturi au fost nevoite să constate însă că pe internet ating un numar mult mai mic de ascultători, decât erau obisnuiţi înainte. Cine oare doreşte să lase calculatoraul să meargă ore în şir, să se expună radidatiilor WLAN, cine doreşte să aştepte până se descarcă pagina dorită, atunci cand vrea să asculte o emisiune?

Sper din suflet ca posturile care au părăsit undele scurte să revină la acestea şi sunt încrezător că RRI îşi va menţine încă mult timp oferta exemplară pe unde scurte analogice.

Importanţa radiourilor internaţionale va rămâne aceeaşi, deoarece ascultătorii apreciază informaţiile directe şi necenzurate din zonele de interes în programele de limba germană. Deoarece numărul acestor posturi s-a redus în ultimii ani, s-au putut stabili relaţii mult mai strânse şi mai personale decât înainte, o prietenie care ar trebui menţinută.

O ofertă suplimentară şi alternativă faţă de undele scurte analogice reprezintă transmisia via satelit Astra 19,3 orientare estică.

Recepţia pe internet la mine este legată de multe întreruperi, conexiuni eşuate şi cheltuieli suplimentare, motive pentru care nu iau în calcul această cale de transmisie.”

Cu supărare şi părere de rău, ascultătorul german Dieter Feltes din Pyrbaum estimează că tendinţa de a accesa informaţia via interent va duce, în final, la închiderea undelor scurte.

În ultimii ani, din păcate, multe posturi au încetat să mai emită, deci nu mai oferă informaţii despre oameni şi locuri. Alte posturi au trecut de pe undele scurte pe internet. Astfel, unii ascultători au ramas fără acces la informaţii despre o anumită ţară. Digitalizarea nu este rentabilă, multi ascultători nu au aparate digitale si nici nu le pot cumpăra, ele fiind scumpe în momentul de faţă. In plus piaţa oferă numai un număr limitat de receptoare de acest tip.

Tendinţa viitorului va fi de a accesa informatia via interent si de a închide în totalitate transmisia undelor scurte. Din punctul de vedere al producătorului de programe, internetul este mai iefitn decât undele scurte, pentru că nu te obligă să întreţii antene şi tot ce ţine de acestea. Programul se va axa pe ştiri, comentarii, economie si viaţa populaţiei. Cu o singură conditie: guvernul respectiv trebuie să dorească să se transmită informaţii din ţară. Unele posturi consideră că lumea nu e interesată de informaţii din ţările lor. De exemplu BBC, Japonia, Brazilia si VOA nu au programe în limba germană.”

Domunl Fritz Andorf, din Meckenheim, un vechi ascultători al emisiunilor în limba germană, crede că viitorul emisiunilor pentru străinătate va fi al posturilor mari.

Cum va arăta viitorul posturilor de radio pentru străinătate, care nu dispun de mijloacele financiare ale posturilor mari precum CNN, BBC, Al Jayeera sau Rusia Today? Mai degraba sumbru. In calitate de vechi radioamator, care a urmărit acest domeniu timp de multi ani, pot trage o concluzie: multe ţări au renunţat la programul în limba germană, precum Africa de Sud, Nigeria, Canada, Brasilia, Chile, Japonia, Usbekistan, Finalanda, Suedia, Marea Britanie, Belgia, Franţa, Spania, Portugalia, Malta, Italia si Ungaria. Alte ţări au renunţat la unde scurte şi produc doar pentru internet. In această categorie intră Elveţia, Cehia, Slovacia şi Ucraina. Din ceea ce am observat eu, aceste posturi nu mai sunt agreate de foştii ascultători si nici nu au prea căştigat ascultători noi.

Care sunt ţările care mai emit pe unde scurte? Printre ele se numără Egiptul, Albania, Argentina, China, Ecuador, Indonesia, Iran, Corea de Nord si de Sud, Austria, România, Rusia, Serbia, Siria, Taiwan, Tailanda, Turcia, Vietnam si Bielorusia, în total 19 state. Dintre acestea trebuie tăiate însa Egiptul, Argentina şi Siria, deoarece recepţia emisiunilor lor este permanent proastă.

Acum să vedem care e situaţia numărului ascultătorilor? Acesta a scăzut puternic, deoarece în poştele redacţiei apar tot acelaşi nume, rar sunt salutaţi ascultătorii noi. In plus cei mai mulţi ascultători sunt în vârstă, deci numărul lor se va reduce cu timpul tot mai mult.

In concluzuie: viitorul emisiunilor pentru străinătate va fi al posturilor mari, care dispun de suficient de multe fonduri, care utlizează diferite căi de transmisie si a căror părere contează în zonele ţintă. Celelalte posturi nu vor avea şanse de supravieţuire pe termen lung, indiferent de cât de mult le-am regreta. Concurenţa altor medii şi oferta mare de modalităţi de a petrece timpul liber le copleşesc. Ascultătorul care este interesat, din motive turistice sau economice, de o anumită ţară, acela găseşte în interent multe informaţii.“

“Viitorul radioului pentru străinătate este trecutul său”, susţine Ulrich Wicke din Felsberg (Hessa, Germania):

Molima digitalizării însoţiă de declaraţii ale potentaţilor despre progres nu ar trebui să ascundă privirii realitatea: undele scurte analogice rămân imbatabile datorită accesibilităţii ş flexibilităţii lor. Cât de uşor poate fi limitat accesul la interent, cât de repede poate fi tăiat sau înlocuit de către operator un program distribuit pe satelit! Să nu mai vorbesc despre cheltuielile mari pentru recepţia via interent sau satelit! Dacă această stare de fapt este ingnorată cu obstinenţă şi se va ajunge la dispariţia undelor scurte analogice, atunci într-adevar emisiunile pentru străinătate nu mai au nici un viitor.“

Argumente importante pentru menţinerea şi pe viitor a undelor scurte aduce în discuţie domnul Wolfgang Waldl din Viena (Austria):

Numai undele scurte pot fi recepţionate aproape peste tot. Cei care ascultă exclusiv unde ultra scurte pierd multe informaţii. O parte dintre noile medii vor dispărea cu timpul. La acestea se adaugă faptul că utilizatorii de internet sunt urmăriţi. Atunci când asculţi radio nu poţi fi urmarit! Programele pentru străinătate trebuie menţinute, ele trebuie să-şi extindă baza de ascultători si să întreţină relaţia cu aceştia. Voi vă faceţi foarte bine datoria!”

“Indiferent de calea de transmisie, eu vreau să vă ascult în continuare programele îndrăgite”, spune domnul Werner Hoffmann din Güstrow (Germania):

De mai bine de 50 de ani recepţionez emisiuni pentru străinătate şi de la începutul anilor 70 ascult programele Radio România Internaţional în limba germană. Apreciez posibilitatea de a asculta posturi străine, deoarece sunt interesat de viaţa politică şi economică, de viaţa de zi cu zi a oamenilor si nu în ultimul rând de informaţii turistice din ţări străine. Vă pot confirma că postul vostru reuşeşte să răspundă tot mai bine acestui interes. As fi foarte bucuros dacă aţi îndeplini această sarcină la fel de exemplar şi în viitor. Mai ales acum, când Europa este intr-un proces de integrare, misiunea voastră este foarte importantă. La mine acasă nu pot afla prea multe despre ţările vecine. De aceea consider că emisiunile pentru străinătate ar trebui structurate şi dimensionate astfel încât ascultătorii sa-şi facă o imagine reală despre ţară si să poată aprofunda anumite informaţii.

Vă ascult de mulţi ani pe unde scurte şi mă bucur că nu aţi renunţat la ele, pentru că recepţia programelor pe unde scurte este hobby-ul meu. În acest timp s-au făcut progrese tehnice remarcabile, astfel încât acum există multe căi de recepţie noi, precum internetul. Eu utilizez şi computerul şi sunt foarte bucuros că am acaeastă opţiune. Nu toţi sunt insă de aceeaşi părere, motiv pentru care pledez pentru menţinerea undelor scurte pentru radio.

Indifernt de evoluţia viiotare, eu imi doresc să ascult în continuare programele indrăgite pentru străinătate. Apreciez totodată când un post invită ascultătorii să participe la realizarea programelor, aşa cum face RRI. Această Zi a ascultatorului, diferite concursuri şi sondaje ne îndeamnă să aprofundăm un subiect, să mai învăţăm ceva în plus. Vă rog să continuaţi şi eu vă promit că voi participa cu la fel de multă plăcere şi bucurie.”

Elena Kurbanova – Tukmenistan (castigatoare Radio 85)

« Consider ca Radio Romania International a avut un rol deosebit în dezvoltarea în ansamblu a țării si a radioului românesc. Spaţiul larg de acoperire a permis promovarea în întreaga lume a bogatei culturi tradiţionale române si, de asemenea, a culturii minorităților conlocuitoare. Zilnic, RRI oferă programe informativ-analitice, muzicale, literare, stiintifice si nu numai, întotdeauna de înaltă calitate. Se poate spune că RRI, prin emisiunile sale, scrie cronica tării, dând ascultătorilor din străinătate posibilitatea de a cunoaşte aspecte ale vieţii social-politice interne, relatând întâmplări interesante, prezentând oameni cu destine aparte, surprinzând tot ce este relevant pe plan intern.

Evident că mijloacele de informare în masă se perfecţionează continuu si în ritm foarte rapid, datorită evoluţiei televiziunii, internetului, a radiourilor particulare, totuşi, în opinia mea, poziţionarea şi popularitatea radioului cu emisie în afara graniţelor continuă să fie la înălţine. Si aceasta datorită faptului că RRI are un număr colosal de ascultători în foarte multe ţări. Emisia RRI este accesibilă unui număr mare de oamneni, inclusiv celor care locuiesc în cele mai îndepărtate şi greu accesibile locuri de pe planetă, si, deseori, radioul este unica legătură cu lumea de afară, iar vocea umană, sunetul viu care răzbate din receptor deseori îşi pare un adevărat prieten. Popularitatea pe termen lung a radioului este sustenabilă si pentru că radioul ocupă un rol important în viaţa persoanelor cu deficienţe, în primul rând a celor cu deficienţe de vedere. De asemenea, nu trebuie uitat factorul afectiv, pentru că ce-i bun nu-i de dat uitării, iar o bună parte din locuitorii planetei sunt obişnuiţi sa-şi înceapă ziua cu semnalele emisiunilor radio matinale. Si mi-as dori ca radioul să-si lărgească publicul. Stimulul energetic, afectiv se transmite si pe undele scurte, emisiunile făcându-ne viaţa mai bună. Apoi, şi noi la rândul nostru, răspundem întorcând personalului radio stimulul nostru energetic si nu mă feresc să recunosc că ador acest lucru. Iar o emisiune radio bună se traduce în starea pozitivă a ascultătorilor săi! În lume totul este interconectat! Astfel, haideți să dăruim si să primim bucurie! »

Gheorgy Karibov – Rusia

« Nu sunt un specialist în domeniu, dar cred că viitorul radioului pentru străinătate este unul demn. Si în formularea argumentului meu am avut în vedere câteva principii. Primul se referă la oportunitatea, necesitatea produsului. Astfel, dacă există scopuri, dacă există cerere, va exista si realizare. Si cu cât mai înalte sunt ţelurile, cu atât mai înalt va fi nivelul realizării. Dacă România consideră necesar un astfel de instrument, având în vedere faptul că este o modalitate foarte bună de promovare a ţării şi a poziţiilor sale în privinţa anumitor aspecte, atunci radioul pentru străinătate va avea relevanţă, cum are relevanţă ţi pentru ascultătorii doritori să afle despre ţară şi despre punctele ei de vedere pe anumite probleme. Si acest permanent imperativ al relevanţei nu permite ideii să se tocească, să se răcescă, este un adevărat motor. Iar mişcarea, după cu se ştie, înseamnă viaţă. În ceea ce priveşte acest criteriu, în cazul radioului pentru străinătate, totul este în regulă.

Principiile care ţin radioul pentru străinătate în pas cu vremurile sunt legate de conţinut, formă, realizare. Aici am în vedere aspecte precum: selecţia informaţiei, maniera de furnizare, canalele de transmitere. În ceea ce priveşte ultimul aspect, există o posibilitate uriaşă de experimentare, dar principală rămâne vechea şi confortabila emisie. Astăzi ei i se adaugă inovaţiile digitale, internetul si aici aş vrea să remarc traseul evolutiv al site-ului redacţiei, al promovării prin reţelele de socializare, pe care eu le văd a fi de perspectivă.

Un rol important îl are principiul calităţii personalului, indiferent dacă este vorba de specialisti operatori, specialisti din alte domenii, pe care nu-i auzim niciodată sau de dragii noştri redactori. Si astfel, atâta timp cât din difuzoare vor răzbate glasurile Ilenei Petrişor si a colegilor săi, viitorul RRI-ului este în siguranţă. Iar dacă e să vorbim despre un alt principiu de maximă importanţă – existenţa publicului – dacă există oameni care ascultă sau citesc acest material, înseamnă că din acest punct de vedere totul este în regulă. Fapt pentru care tin sa ne felicit pe noi toti! »

Vasily Gulyaev – Rusia

(… ) »Din pozitia unui simplu ascultator pot spune fara teama de a gresi ca in acest moment radioul dvs poate sa fie pus pe treapta de egalitate cu bine cunoscutele pe plan mondial radiouri-gigant precum Vocea Americii, BBC, Deutsche Welle.

Care o sa fie soarta radiourilor pt strainatate pe unde scurte in viitorul apropiat sau indepartat…din pacate mi-as dori sa fiu mai optimist, insa ultimele noutati din lumea radio imi arata alta perspectiva. Pana si in tara mea – Rusia – care se pozitioneaza in istorie ca patria inventatorului Radio (Alexandr Stepanovici Popov) semnalele primite in ultima vreme pe aceasta tema au un caracter haotic. Fara indoiala, eu cu greu pot sa-mi imaginez cum in tinuturile noastre indepartate, unde si conexiunea prin mobil e problematica, oamenii vor procura tablete sau telefoane performante pt a asculta la radio ultimele stiri.

Mai concret despre viitorul emisiunilor pt strainatate – pana acum nu exista nici un indiciu concret ca radiourile care au parasit acest spatiu de emisie se vor intoarce inapoi…din pacate. Cine-si mai aminteste acum de radio-gigantii care dominau undele scurte in anii trecuti? Vocea Americii, BBC, Deutsche Welle…acum sunt niste site-uri simple, banale, vizitate de prea putina lume; doar sunt atatea lucruri mai interesante pe internet!

In momentul acesta in Europa de Est ati ramas intr-un fel singura tara cu radio international, ce emite si in limba rusa. Eu nu-mi permit sa prezic viitorul radioului romanesc sau viitorul RRI – asta e treaba autoritatilor romane. Dar ca simplu ascultator va pot ura ceva : emisiunile dvs sa rasune in radiorile noastre cat mai mult timp. «

Ali Ben Chuhra din Algeria

« Stimati angajati ai Radio Romania International si in special ai Sectiei de Araba va transmit cele mai calde urari, voua si ascultatorilor ai Radio Romania International de pretutindeni, cu ocazia Zilei Ascultatorului organizata de Radio Romania International si a implinirii a 85 de ani de la lansarea acestui radio. Doresc sa multumesc responsabililor, sefilor si redactorilor din sectiile Radio Romania International pentru ca s-au gandit la ascultator si i-au facut o zi speciala, precum sarbatorile publice. De asemenea cu aceasta ocazie deosebita vreau sa urez tuturor ascultatorilor a diverse programe difuzate la Radio Romania International: La multi ani, ascultatorule, loialule! Fie ca sa te bucuri in fiecare an de Ziua Ascultatorului!

Ma simt mandru atunci cand dau drumul radioului si ascult Radio Romania International ale carui programe le ascult de peste patruzeci de ani si prin intermediul caruia am facut cunostinta cu Romania si poporul roman. Prin intermediul programelor sale, am cunoscut lumea in intregime si mi-am facut prieteni pe toate cele patru continente.

Care va fi viitorul radioului in strainatate?

O intrebare importanta, cu raspuns necunoscut, in ciuda faptului ca radioul a trecut peste multe provocari de la intemeierea lui. Provocari care erau conditionate ori de preschimbarile legate de mijloacele de comunicare, precum raspandirea lor, aparitia internetului si, mai ales in ultima perioada, raspandirea retelelor sociale. Acest lucru pune in pericol viitorul radiourile destinate strainatatii. Factorii politici, schimbarea regimurilor, razboaiele au influentat rolul radioului si cred ca momentan radioul ramane mijlocul principal de comunicatie.

Cat despre factorii economici, precum perioadele de crestere economica sau de criza, si ele influenteaza viitorul posturilor de radio destinate strainatatii. Cred ca posturile de radio international se vor dezvolta si mai mult, deoarece popoarele lumii se bazeaza in primul rand pe transmisia radiofonica, care este la indemana oricui si nu costa nimic. O poate asculta taranul din munti care nu are electricitate si taranul de pe camp, care nu are electricitate si nu poate folosi televizorul sau alte mijloace de comunicatie. Iar aparatele de radio au evoluat mult.

Cu totii stim ca radioul a reusit sa se adapteze situatiilor noi si sa se apropie mai mult de preocuparile cetateanului. Rolul radioului nu poate fi diminuat dupa epoca lui de aur. Radioul a fost o sursa de cultura si de constientizare. »

Tim Hendel, Huntsville, Alabama, SUA

“Intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem astazi nu este neaparat ‘cum pot asculta un post de radio strain’, ci ‘de ce sa ascult un post de radio strain’. Sunt multe posturi in SUA, dintre care unele emit 24 de ore din 24, dar cele mai multe se axeaza pe ceea ce se intampla la noi in tara. Cand se prezinta stiri internationale, acestea sunt despre tari in conflict sau unde s-au intamplat lucruri ingrozitoare, cum ar fi Irak sau Siria. O natiune care isi duce existenta pasnic, nu prea este mentionata in stiri, si acesta este si cazul Romaniei. Din fericire, Romania nu este implicata in conflicte internationale si a fost ferita in ultimii ani de dezastre naturale de amploare. Asta inseamna ca poate sa treaca un an si sa nu aud nimic la radio de aceasta tara. Dar pe mine ma intereseaza Romania si vreau sa stiu ce se intampla acolo. Cum pot afla aceste lucruri? Ascultand RRI. Daca ascult pe unde scurte sau pe internet conteaza mai putin; ce conteaza este ca am posibilitatea sa ascult ori de cate ori doresc.”

Sanjai Sutradhar, India

“In graba de a imbratisa platforme digitale, si intr-un climat de austeritate economica, factorii de decizie au renuntat de multe ori sa mai finanteze tehnologii vechi, cum sunt transmisiile pe unde scurte. Ar trebui sa fie evident ca excluderea unei tehnologii va afecta anumite publicuri tinta, aflate in situatii specifice. Faptul ca radioul este prezent pe toate platformele de comunicare confirma relevanta acestuia. Radioul pe unde scurte nu respecta granite si ajunge atat la bogati, cat si la saraci.”

Andrew Siranni, Canada

“Paginile web, prin natura contactului vizual pe care il faciliteaza, iti capteaza atentia intr-un fel in care receptorul este legat direct de dispozitivul pe care il foloseste, fie un computer, un laptop, o tableta sau un telen mobil. In contrast cu asta, pot sa spun ca am bucuria de a putea asculta un post de radio in vreme ce imi fac treburile prin casa, reusind in acelasi timp sa fiu un om educat, informat si bine-dispus de ce asculta la radio. Sigur ca pot asculta acele programe radio si online, dar, de exemplu, folosirea internetului poate costa mai mult. Radioul pe unde scurte, in afara de modesta investitie intr-un receiver, poate fi luat oriunde si este mai greu de controlat de cei care ar avea un interes sa suprime informatia. Eu unul mi-am petrecut multe ore ascultand radio pe unde scurte, afland lucuri interesante despre lume.”