România şi criza migranţilor

În prezent, gradul de ocupare a locurilor de cazare din cele şase centre regionale pentru migranţi din România este de 70%.

România Internațional, 25.08.2017, 14:45

România este o ţară de tranzit pentru refugiaţii din zonele de conflict. Ţara noastră nu acceptă ideea cotelor obligatorii pentru refugiaţi, dar autorităţile de la Bucureşti au dat asigurări că România îşi va îndeplini datoria de ţară membră a UE. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe a făcut o ofertă pentru relocarea în România a unui număr de aproximativ 2.000 de refugiați din Grecia și din Italia. În plus, în anul 2017, România acordă asistență umanitară în beneficiul refugiaților din Siria în valoare de 5.3 milioane de euro.

România, ţară de tranzit

Pentru a evidenţia eforturile şi contribuţia României în criza refugiaţilor, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a anunţat că a făcut recent o ofertă de a găzdui aproape două mii de refugiaţi aflaţi acum în Grecia şi Italia. În prezent, pe teritoriul ţării noastre se află aproximativ 700 de refugiați.

„România nu a acceptat ideea unor cote obligatorii pentru refugiaţi. În cadrul principiului solidarităţii, sigur, în măsura posibilităţilor pe care le avem, organele competente, MAI-ul, sunt convins că vor face şi ei tot ce le este în putinţă pentru ca lucrurile să fie în regulă. Din fericire pentru noi, România este mai degrabă o ţară de tranzit, numărul de refugiaţi este relativ mic, presiunea imigranţilor este pentru zona Europei Centrale şi de Nord. În ceea ce ne priveşte însă, ne vom face datoria ca ţară membră a Uniunii Europene.”, a declarat ministrul de Externe Teodor Meleşcanu.

Capacitate extinsă de cazare

Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) are în administrare, la nivel naţional, şase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil, la Timişoara, Şomcuta Mare (Maramureş), Rădăuţi, Galaţi, Giurgiu şi Bucureşti, cu o capacitate extinsă de 1328 de locuri. Gradul de ocupare în cele şase centre de cazare este de aproximativ 70%.

Conform datelor care ne-au fost furnizate de către Biroul Informare și Relații Publice din cadrul IGI, în primul semestru al acestui an au fost înregistrate 2000 de cereri de azil, dintre care: bărbați -1039, femei – 361, copii – 600. Cei mai mulţi solicitanţi ai unei forme de protecție internațională provin din state precum: Irak, Siria, Pakistan și Afganistan.

Bugetul de stat alocat solicitanților de azil, pentru anul 2017, este de aproximatix 630.000 de euro (2.853.000 lei), reprezentând bunuri și servicii, asistență socială și active nefinanciare.

Operaţiuni de salvare pe Marea Neagră

O analiză Frontex arată că anul trecut cele mai multe cazuri au fost detectate la frontierele terestre ale României și Bulgariei cu Serbia, în special cu migranții care au intrat ilegal în Bulgaria din Turcia și apoi au încercat să ajungă în alte state membre ale UE. Mulţi dintre refugiaţi folosesc Marea Neagră şi Dunărea ca poartă de acces spre ţările din centrul şi din nordul Europei.

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a menţionat că România participă masiv la operațiunile din Marea Neagră pentru oprirea fluxului de refugiați și salvarea celor care se încumetă la asemenea acțiuni.

“România participă masiv la operațiunile din Marea Mediterană pentru oprirea afluxului de refugiați și salvarea celor care se încumetă la asemenea acțiuni. La nivelul UE, și prin instituția Frontex, și prin operațiunile din Marea Mediterană, România a fost unul dintre contributorii cei mai importanți. Această contribuție a noastră ne situează pe locul doi între țările care nu sunt direct vizate de către migrație”, a declarat ministul de Externe.

Din datele Poliţiei de Frontieră privind migraţia ilegală, în 2016 au fost depistaţi 1.624 cetăţeni străini care au încercat să treacă frontiera, din care 1.075 pe sensul de intrare în ţară şi 549 pe sensul de ieşire, cei mai mulţi fiind organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi.

Migraţia ilegală s-a intensificat în 2017. Din datele Poliţiei de Frontieră pe primul semestru 2017, rezultă că România, comparativ cu frontierele altor state U.E., nu s-a confruntat cu un aflux masiv de persoane care încearcă să treacă fraudulos graniţa, dar situaţia a fost şi este atent monitorizată.

În primele şase luni ale anului 2017, poliţiştii de frontieră au depistat 2.474 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera de stat, din care 1.437 pe sensul de intrare în ţară şi 1.037 străini pe sensul de ieşire din ţară. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, au fost depistaţi acţionând ilegal la frontieră 507 cetăţeni străini – 374 pe sensul de intrare şi 133 pe sensul de ieşire.

Din numărul total al persoanelor implicate în migraţia ilegală, cele mai multe au fost organizate în 353 de grupuri de migranţi în care au fost identificaţi 134 de traficanţi. De asemenea, au fost depistate 80 de persoane (24 de cetăţeni români şi 56 de cetăţeni străini) implicate în activităţi de călăuzire.

În cazurile persoanelor depistate că încearcă să intre ilegal în România, poliţiştii de frontieră demarează procedura de punere în aplicare a protocoalelor şi acordurilor de readmisie încheiate cu țările vecine, pentru preluarea persoanele de către autorităţilor de frontieră din acele state, în vederea continuării cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale ce se impun.

Dintre modalităţile de încercare de intrare/iesire ilegală în/din România folosite mai des de migranţi au fost:

– tentativă de trecere ilegală la frontiera „verde”;

– ascunderea în mijloace de transport;

– utilizarea documentelor false/falsificate.

În ceea ce priveşte naţionalitatea persoanelor depistate în tentativă de trecere ilegală a frontierei, s-a constatat că provin din următoarele ţări sau teritorii: Irak, Siria, Pakistan, Afganistan, Iran, Turcia, India, Kosovo, Bangladesh şi Palestina.

Bani pentru ajutorarea victimelor şi refugiaţilor

Într-o comunicare recentă prilejuită de Ziua mondială pentru asistență umanitară, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că, în anul 2017, România acordă asistență umanitară în beneficiul refugiaților din Siria în valoare de 5.3 milioane de euro pentru atenuarea efectelor generate de conflict asupra copiilor și asupra populației siriene aflată pe teritoriile statelor învecinate, demonstrând angajarea activă a țării noastre la eforturile comunității internaționale de gestionare a crizelor umanitare.

„România și-a asumat obligația de a contribui cu 800.000 de euro la coaliția luptei împotriva statului islamic și ajutorarea victimelor populației civile din aceste zone. Pe lângă această contribuție, care se va întinde pe o perioadă de patru ani, câte 200.000 pe an, mai avem și o contribuție de 340.000 de euro, care este destinată în primul rând celor din Siria, oamenilor care suferă. Este, mai ales, un ajutor umanitar și, de asemenea, vom avea o contribuție, nu am stabilit-o încă, la Fondul Uniunii Europene pentru ajutorarea refugiaților din Siria care se află în Turcia la ora actuală”, a explicat ministrul de Externe.

Potrivit MAE, în perioada 2014-2017, România a acordat asistență umanitară în valoare de aproximativ 11.2 milioane de euro unui număr de 12 state aflate în situații de criză.