Viitorul Acordului de la Schengen

Politica de bun venit promovată de Germania este un magnet pentru afgani şi pakistanezi, a fost un frumos gest moral, dar Angela Merkel se află acum în faţa unui examen al responsabilităţii pentru protejarea comunităţii politice a Europei şi a frontierelo

Corina Cristea, 16.10.2015, 10:46

Politica de bun venit promovată
de Germania este un magnet pentru afgani şi pakistanezi, a fost un frumos gest
moral, dar Angela Merkel se află acum în faţa unui examen al responsabilităţii
pentru protejarea comunităţii politice a Europei şi a frontierelor sale
externe. Aprecierea a fost făcută de preşedintele Consiliului European, Donald
Tusk, potrivit căruia, unele state din vecinătatea UE ar folosi refugiaţii ca
pe o armă într-un război hibrid pe care l-au pornit împotriva blocului
comunitar cu scopul de a obţine favoruri din partea acestuia. Donald Tusk a
atenţionat, în acelaşi timp, că dacă frontierele externe ale UE nu vor fi
securizate, spaţiul de liberă circulaţie Schengen se va prăbuşi, iar teama ce
se va amplifica în rândul populaţiei europene va favoriza ascensiunea
partidelor radicale.

Conform celor mai recente date, de la începutul anului
peste 310.000 de refugiaţi ar fi ajuns în Grecia după ce au traversat Marea
Egee venind dinspre Turcia, în timp ce autorităţile turce ar fi împiedicat doar
vreo câteva zeci de mii de refugiaţi să pătrundă în spaţiul comunitar. Acum, un
acord între UE şi Turcia a fost anunţat, acord ce prevede sporirea asistenţei
financiare acordate Ankarei şi preluarea de către UE a unor refugiaţi din
Turcia, guvernul turc angajându-se în schimb să deschidă şase noi tabere de
refugiaţi.

Potrivit Agenţiei europene pentru protejarea graniţelor extrene ale
UE, Frontex, în primele nouă luni ale acestui an, pe teritoriul UE au sosit
peste 710 mii de imigranţi, în timp ce pe tot parcursul anului trecut numărul
acestora a fost de 282 de mii. Recent, Frontex a solicitat ţărilor comunitare
ca, în scopul gestionării presiunii migraţiei, să pună la
dispoziţia acestei agenţii aproape 800 de poliţişti de frontieră. Motivaţia a
fost dată de directorul executiv al Frontex, Fabrice Leggeri – unele
state membre trebuie să înţeleagă că, în loc să disloce sute de poliţişti la
frontiera lor naţională, ar fi mai util să îi trimită la graniţele externe ale
UE. Valul de migranţi – cel mai mare din ultima jumătate de secol – a pus
sub semnul întrebării viitorul spaţiului de liberă circulaţie europeană, spaţiu
care permite mişcarea fără controale la frontieră a peste 400 de
milioane de cetăţeni din 26 de ţări ale UE, precum şi a multora din afară.
Libertatea de mişcare aduce atât beneficii, cât şi riscuri, iar statele membre
ale Spaţiului Schengen trebuie să le gestioneze pe amândouă. Situaţia creată de
sutele de mii de imigranţi complică şi mai mult lucrurile, la 30 de ani de când
cooperarea între guvernele Belgiei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului şi
Olandei s-a concretizat în acordul de la Schengen privind abolirea treptată a
verificărilor la frontierele comune.

Bucureştiul aspiră
de multă vreme la statutul de membru Schengen. Acest lucru ar fi trebuit să se
concretizeze încă din 2011, în condiţiile în care România îndeplineşte
criteriile din punct de vedere tehnic. Poate fi considerată situaţia creată de
valul de migranţi un test pentru verificarea capacităţii Bucureştiului de a
acţiona ca membru Schengen şi totodată de a contibui la soluţionarea crizei
migranţilor?

Preşedintele
României, Klaus Iohannis: România este şi doreşte să fie în
continuare parte a soluţiei. România este solidară cu celelalte ţări membre ale
UE. Abordările noastre se bazează întotdeauna în acest context pe solidaritate
şi responsabilitate. Vom fi în continuare alături de celelalte state membre şi
vom contribui la soluţii. Asigurarea frontierelor exterioare, acesta este un
capitol unde România stă foarte bine. Chiar dacă nu suntem membru Schengen
încă, România îşi ia foarte în serios misiunea de apărare a frontierelor
exterioare ale UE, cu rezultate dintre cele mai bune. România se comportă de
facto ca şi cum ar fi membră Schengen.

În ultimii ani, aderarea a fost
amânată din motive de politică internă ale unor state din UE, iar o posibilă repunere în discuţie a subiectului a fost, din nou,
ratată la Consiliul JAI de la începutul acestei luni. Chiar Bucureştiul a cerut
scoaterea de pe ordinea de zi a şedintei a punctului privind intrarea României
în Schengen, pentru că, a explicat premierul Victor Ponta, se ştia foarte clar
că decizia nu va fi favorabilă.

Recent, în cadrul unei conferinţe organizate de
Comisia specială a Parlamentului pentru aderarea României la Spaţiul Schengen,
fostul ministru de Externe, Titus Corlăţean, preciza că aderarea la Schengen nu
ţine de ce face România tehnic, ci de atmosfera politică neprielnică în Europa,
de data aceasta, din cauza valului de imigraţie: Rapoartele pe care
diferitele, multele echipe Frontex, care au fost la frontierele României,
aparent rămân doar spre ştiinţa Agenţiei Europene Frontex şi nu ajung pe masa
decidenţilor politici. Întotdeauna au fost factori care au făcut inoportună
aderarea şi au fost în general, ca să o spun foarte direct şi politic, factori
exteriori României.

Iar percepţia generală este că nici în lunile viitoare
atitudinea ţărilor din Spaţiul Schengen nu se va schimba în aşa măsură încât să
existe şanse pentru aderarea României pe termen scurt.