Un proiect cu aplicaţii multiple
În apropiere de Bucureşti, la Măgurele, au fost puse bazele unui proiect uriaş pentru România, şi nu numai, în domeniul fizicii nucleare.
Corina Cristea, 03.04.2015, 09:49
În apropiere de Bucureşti, la Măgurele, au fost puse bazele unui proiect uriaş pentru România, şi nu numai, în domeniul fizicii nucleare. Odată finalizat, laserul de aici va contribui la tratarea cancerului şi la identificarea substanţelor radioactive, va ajuta la testarea circuitelor electronice din sateliţi sau la experimente ce ţin de formarea elementelor Universului. Academicianul Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică Atomică Măgurele, şeful proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics) în România, într-un interviu pentru Radio România Internaţional: “Ideea proiectului ELI a fost lansată în urmă cu 9 ani, în 2006, când un grup de cercetători, de fizicieni europeni din domeniul laserelor, în frunte cu profesorul Gerard Mourou – francez proaspăt venit din SUA, unde a petrecut 20 şi ceva de ani – a reuşit să coaguleze aceste idei şi eforturi ale cercetătorilor europeni, iar proiectul ELI a fost pus pe lista europeană a megaproiectelor, deci proiectele de anvergură pentru următorii 20-30 de ani din Europa. Această listă conţine 36 de proiecte şi unul dintre ele era construirea unui laser de 1000 de ori mai puternic decât orice laser existent în lume. Imediat după aceea, Comisia Europeană a finanţat prima fază, şi anume faza pregătitoare în care comunitatea cercetătorilor europeni trebuia să stabilească detalii – cum să se construiască şi unde să se construiască -, propunerea a fost apoi aprobată de miniştrii cercetării din UE, în 2009.”
Niciun stat, oricât de dezvoltat, nu-şi permite să construiască ceva de miliarde de euro şi, spune Nicolae Zamfir, de aceea s-a luat hotărârea ca elementele proiectului ELI să se construiască în 3 ţări est europene care pot beneficia de fonduri structurale – Cehia, Ungaria şi România.
Potrivit specialiştilor, trei au fost argumentele principale pentru implementarea acestui proiect major pe Platforma Măgurele. Primul este tradiţia tehnico-ştiinţifică îndelungată de la Măgurele, respectiv peste 60 de ani de fizică; al doilea se referă la existenţa celei mai mari concentrări de instituţii de cercetare din ţară – Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară, Institutul de Fizica Laserelor, Plasmei şi Radiaţiei, Institutul de Fizica Materialelor, Institutul de Optoelectronică, Institutut de Fizica Pământului şi Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti -, iar cel de-al treilea este acela că România a fost a patra ţară din lume care, la începutul anilor 60, a realizat un laser, chiar la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Prestigiul României în domeniul ştiinţific a contat foarte mult, mai spune academicianul Nicolae Zamfir, amintind că în fizica nucleară, de exemplu, România este în primul eşalon al cercetării ştiinţifice mondiale, după marile puteri, precum Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia: “Proiectul ELI este extrem de important atât pentru noi fizicienii românii de la Măgurele, cât şi pentru România, dar putem extinde importanţa şi la nivel european sau mondial. Este un proiect care ne situează din punct de vedere academic pe poziţie privilegiată, pentru că toţi ochii din lume sunt aţintiţi la Măgurele. Este un instrument cu totul nou, aşteptările sunt foarte ridicate. Când ai un instrument atât de puternic, cu performanţe atât de bune, te astepţi să obţii nişte lucruri cu totul noi. Lucruri noi în fizică înseamnă legi noi, studii noi, aplicaţii noi, nu este de neglijat. Proiectul ELI aşează România pe o hartă de prestigiu şi ne ajută să ne integrăm în acest circuit mondial de valori.”
Tratarea cancerului fără efectele secundare pe care le are chimioterapia sau scanerul pentru deşeuri radioactive sunt câteva aplicaţii pe care le prevăd, peste 10-20 de ani, cercetătorii care lucrează la laserul de la Măgurele. De asemenea, se vor putea testa circuitele electronice din sateliţi. Viaţa unui satelit depinde de cât de bine rezistă la expunerea razelor cosmice, care afectează circuitele, iar cu acest laser cercetătorii vor putea genera tipul de radiaţie care este în spaţiu şi vor putea testa sistemul de protecţie a sateliţilor la aceste radiaţii. Un alt experiment care va putea fi realizat la Măgurele ţine de formarea elementelor Universului, în condiţiile în care oamenii de ştiinţă înţeleg cum s-au format elementele din tabelul lui Mendeleev până la fier, dar dincolo de fier nu se ştie cum au apărut acestea. 250 de posturi sunt prevăzute în schema proiectului de la Măgurele, dintre acestea fiind până în prezent ocupate circa 60.
Nicolae Zamfir: “Avem cercetători care sunt la nivelul oricărui institut de cercetare şi universitate din lume. Şi aş numi 3 categorii – sunt câţiva cercetători din institutele din România, foarte puţini, nu pentru că nu ar vrea sau nu ar ajunge la standardele cerute, dar foarte mulţi au un loc de cercetare şi sunt multumiţi cu locul care îl au. A doua categorie sunt străini, din ţări europene, incepând cu polonezi, bulgari, francezi, italieni, englezi, avem şi din Statele Unite, din China, din India, din Japonia – câte unul din fiecare, cu totul sunt vreo 30. Sunt, de asemenea, peste 20 de cercetători români care s-au întors din străinătate, veniţi de pe diferitele grade ale carierei lor ştiinţifice, unii care au terminat studiile doctorale, sau post doctorale, alţii cercetători la universităţile lor, alţii chiar din domeniul privat; din Statele Unite avem câţiva ingineri de excepţie care au lucrat acolo aproape 20 de ani.”
ELI este prevăzut să se finalizeze şi să devină operaţional în 2018.
