Un nou război rece?
În acordurile Odei bucuriei, pe 9 noiembrie, mii de baloane albe au fost eliberate deasupra Berlinului, pentru a marca un sfert de secol de la căderea Zidului, de la reunificarea Germaniei şi sfârşitul războiului rece.
Corina Cristea, 05.12.2014, 11:14
În acordurile „Odei bucuriei”, pe 9 noiembrie, mii de baloane albe au fost eliberate deasupra Berlinului, pentru a marca un sfert de secol de la căderea Zidului, de la reunificarea Germaniei şi sfârşitul războiului rece. Câteva sute de mii de oameni adunaţi la Poarta Brandenburg au participat la eveniment, organizat ca o uriaşă petrecere în aer liber în centrul capitalei germane.
Cancelarul Angela Merkel, care a trăit în Germania comunistă, a transmis un mesaj de speranţă popoarelor care sunt încă oprimate: Acea zi ne aduce aminte că dorinţa de libertate a oamenilor nu va putea fi niciodată înfrântă. Odată cu evenimentele petrecute în 1989, cetăţenii din Est şi-au depăşit frica în faţa represiunii şi vicleniei autorităţilor.”
Ridicat într-o singură zi, pe 13 august 1961, de către autorităţile fostei RDG, zidul Berlinului a fost iniţial un gard de sârmă ghimpată, consolidat ulterior şi extins de-a lungul anilor. Timp de 28 de ani, Zidul a separat cele două Germanii, reunificarea acestora realizându-se abia pe 3 octombrie 1990, la 11 luni de la căderea simbolului divizării Europei sub presiunea manifestanţilor. Timp de aproape trei decenii, încercările de evadare din lagărul comunist au inclus metode dintre cele mai ingenioase, mergând de la săparea de tunele pe sub zid, până la întinderea de cabluri aeriene sau construirea de aparate de zbor ultrauşoare, încercări soldate cu împuşcarea a cel puţin 128 de oameni care îşi doreau libertatea. Numărul victimelor a fost mult mai mare, relevă, însă, diverse cercetări.
În 1989, pe fondul schimbărilor politice radicale în Europa de est, a pierderii puterii de către guvernele pro-sovietice, după săptămâni de proteste, pe 9 noiembrie, autorităţile din Berlinul de est au ridicat interdicţiile de la punctele de trecere. Est – germanii au trecut în număr mare în Berlinul de vest, bucăţi din zid au fost smulse, iar în următoarele săptămâni, autorităţile au dărâmat ce mai rămăsese din simbolul divizării Europei.
La sărbătoarea de acum de la Berlin a participat şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov, unul dintre artizanii evenimentelor de acum 25 de ani, alături de fostul lider al sindicatului polonez „Solidaritatea”, Lech Walesa. „Lumea se află în pragul unui nou război rece, iar unii spun chiar că acesta a început”, a avertizat, referindu-se la situaţia din Ucraina, Gorbaciov, căruia i se atribuie meritul că a permis reunificarea germană. În ultimele luni, “încrederea s-a rupt”, a apreciat el, subliniind că “nu poate exista securitate în Europa fără parteneriatul germano-rus”.
Într-un interviu pentru RadioTeleviziunea Elvetiană, Gorbaciov a apreciat că “pericolul este prezent”. “Ei cred că au câştigat Războiul Rece. Nu există un învingător, toată lumea a câştigat, dar, în prezent, ei vor să înceapă o nouă cursă a înarmării”, subliniază Gorbaciov. “Ei”, adică cine? Este vorba despre ţările NATO? Răspunsul fostului lider sovietic: “NATO este un instrument care este folosit”. În opinia sa, pe fondul încetării dialogului dintre puteri, stârnesc o mare îngrijorare conflictele sângeroase din Europa şi din Orientul Mijlociu.
Cei 25 de ani scurşi de la prăbuşirea dictaturilor comuniste în Europa de est au fost analizaţi şi la Bucureşti, mai mulţi foşti şefi de state europene, lideri ai revoluţiilor din 1989, dar şi ai tranziţiei ulterioare spre democraţie, venind la Bucureşti pentru o conferinţă pe această temă. Subiect dominant al agendei politice în 2014, situaţia din Ucraina a fost şi de această dată abordată. Istoricul Zoe Petre, fost consilier prezidenţial: Din păcate, ultimele şase luni de istorie au obligat întreaga lume să revizuiască conceptele mult prea optimiste care se înscăunaseră după 1989 şi care au supravieţuit inclusiv crizei georgiene din 2008. Ideea că până la urmă Rusia e o ţară ca toate celelalte, poate puţin mai autoritară, s-a dovedit o iluzie. Vă amintesc că la instaurarea noului preşedinte al SUA, Barack Obama, un grup important de lideri est-europeni, în frunte cu Václav Havel, s-a adresat noului preşedinte, rugându-l să examineze foarte atent noţiunea de resetare a relaţiilor cu Rusia. Din păcate, nu au fost cine ştie ce ascultaţi. Acum, nu are rost, cum spun englezii, să plângem pentru laptele care s-a stricat. Problema este că într-adevăr, în momentul de faţă, suntem puşi în faţa unei agresiuni.”
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a avertizat, la rândul său, cu ocazia celei de 25-a aniversări a căderii Zidului Berlinului, asupra riscului apariţiei unor noi frontiere în Europa ca rezultat al unor acţiuni în forţă, cum se întâmplă în Ucraina. Un lucru inacceptabil, spune Schulz, acest conflict neputând fi soluţionat decât prin mijloace politice. Ne place sau nu, Rusia este o putere-cheie, un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Suntem în măsură să ne angajăm faţă de păstrarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar trebuie să menţinem în acelaşi timp deschise toate canalele de comunicare cu Rusia”, crede preşedintele Parlamentului European.
