UE în continuă adaptare

Comisia Europeană a adoptat, la finalul lunii mai, evaluarea anuală referitoare la punerea în aplicare a reformelor în țările partenere din Balcanii de Vest și în Turcia, precum și o serie de recomandări privind etapele următoare pentru aceste țări.

Corina Cristea, 14.06.2019, 13:07

Confirmând faptul că o politică de
extindere credibilă reprezintă o investiție geostrategică pentru pace,
stabilitate, securitate și creștere economică în întreaga Europă,
Comisia Europeană a adoptat, la finalul lunii mai, evaluarea anuală
referitoare la punerea în aplicare a reformelor în țările partenere din
Balcanii de Vest și în Turcia, precum și o serie de recomandări privind etapele
următoare pentru aceste țări. În viziunea Bruxelles-ului, o perspectivă fermă și credibilă
a UE pentru Balcanii de Vest rămâne esențială pentru a impulsiona
transformarea, a stimula reconcilierea, a exporta stabilitatea în regiune și
pentru a promova valorile, normele și standardele UE.

Adoptată
în februarie 2018, strategia Comisiei pentru această zonă a antrenat un
angajament reînnoit al Uniunii în ansamblul său, cât şi al statelor sale
membre, iar un an mai târziu se constată progrese concrete în ceea ce priveşte
Balcanii de Vest, chiar dacă aplicarea generală a reformelor variază de
la o țară la alta, constată oficialii europeni. Albania și Macedonia de
Nord au obținut cele mai bune rezultate în privința reformelor, au întrunit
condițiile relevante, astfel încât Comisia a recomandat Consiliului să deschidă
negocierile de aderare cu cele două ţări.

Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate,
vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini: Macedonia de Nord și Albania și-au făcut
partea de lucru, iar acum este rândul Uniunii Europene să își îndeplinească
rolul. Acum, evident, după recomandările noastre, mingea este la Consiliu. De
asemenea, emitem avizul Comisiei privind cererea de aderare a Bosniei și
Herțegovinei la Uniunea Europeană. În acest context, Comisia precizează o serie
de priorități detaliate în domeniul democrației, al statului de drept, al
drepturilor fundamentale și al reformei administrației publice, care sunt
necesare pentru ca țara să avanseze către statutul de candidat și apoi să
înceapă negocierile.

Balcanii de Vest sunt parte
integrantă din Europa și vor face parte din viitorul UE, dintr-o Uniune
Europeană mai puternică, mai stabilă și mai unită, a adăugat Federica
Mogherini. Incertitudinile planează, în schimb, în ceea ce priveşte situaţia
Turciei. Din nou, Federica Mogherini: Guvernul turc își declară angajamentul
față de aderarea la Uniunea Europeană, dar vedem că țara continuă să se
îndepărteze de Uniunea Europeană. Credem că ar fi benefic pentru toți, și în
special pentru cetățenii turci, dacă această tendință va fi inversată urgent,
ceea ce, în mod evident, vom primi întotdeauna. De asemenea, subliniem
importanța unor relații de bună vecinătate și evitarea tensiunilor din estul
Mediteranei.

De cealaltă parte, Brexitul, prevăzut
iniţial pentru luna martie a acestui an, s-a amânat cel puţin până pe 31
octombrie, în condiţiile în care acordul obţinut cu Uniunea Europeană a fost
aprobat de guvern, dar respins de trei ori în Parlamentul
britanic. Ca urmare a eşecului ei de a convinge Camera Comunelor să accepte acordul, Theresa May,
ajunsă la apogeul carierei sale într-una dintre cele mai turbulente perioade
din istoria politicii britanice, după referendumul din 2016, în care s-a decis
ieşirea din Uniunea Europeană, a demisionat pe 7 iunie din funcţia de premier.

Poziţia politică a celei de-a doua femei prim-ministru din Regatul Unit a fost
slăbită în principal în urma compromisului din acord menit să evite controalele
vamale în Irlanda, compromis care nu a fost acceptat de mulţi dintre colegii
conservatori ai Theresei May şi de partenerii nord irlandezi. În urma
alegerilor europarlamentare din mai, organizate inclusiv în Marea Britanie, partidele
pro-europene deţin în continuare majoritatea în noul Parlament European şi
acestea au avertizat deja Londra că nu vor renegocia acordul de Brexit. Poziţia
Comisiei Europene a fost, de altfel, tranşantă – nu vor exista alte negocieri.

În cazul unui Brexit fără
acord, Regatul Unit ar deveni o țară terță căreia nu i se va aplica nicio
măsură tranzitorie din cele prevăzute în acordul de retragere negociat. De la
data respectivă, întreaga legislație primară și secundară a UE ar înceta să se
aplice Regatului Unit, o astfel de situație cauzând grave perturbări pentru
cetățeni și întreprinderi. Într-un astfel de scenariu, relațiile Londrei cu UE
ar fi reglementate de dreptul internațional public general, inclusiv de normele
Organizației Mondiale a Comerțului.

Între altele, UE va avea obligația de a
aplica imediat normele și tarifele sale vamale la frontierele cu Regatul Unit.
Această obligație include efectuarea de verificări și controale privind
respectarea standardelor vamale, sanitare și fitosanitare și verificarea
conformității cu normele UE. Deocamdată, însă, situaţia este incertă, iar
ideea unui nou referendum este vehiculată, nefiind puţini cei care cred că
acesta ar lămuri lucrurile, rezolvând ecuaţia cu multe necunoscute a Brexitului.