Ucraina şi drepturile minorităţilor
În contextul situaţiei din Ucraina, Bucureştiul este preocupat de respectarea drepturilor minorităţii române din ţara vecină, a doua ca dimensiune după cea rusă şi numărând peste 400 de mii de persoane.
Corina Cristea, 07.03.2014, 10:29
În contextul situaţiei din Ucraina, Bucureştiul este preocupat de respectarea drepturilor minorităţii române din ţara vecină, a doua ca dimensiune după cea rusă şi numărând peste 400 de mii de persoane. Parlamentul ucrainean a abrogat recent o lege adoptată în 2012, în mandatul lui Viktor Ianukovici, recent destituit, care stabilea cadrul legal pentru o extindere a utilizării limbilor minorităţilor. Legea prevedea că limba ucraineană este singura de stat şi că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă şi maghiară. Textul permite utilizarea limbii minorităţilor în afaceri, în şcoli, dar şi în alte domenii. Iar adoptarea sa a fost unul dintre punctele importante ale campaniei lui Ianukovici. Deşi abrogată, legea de acum doi ani este încă în vigoare, noul lider interimar de la Kiev luând decizia de a nu promulga decretul de abrogare.
Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe de la Bucureşti: Adoptarea acelei legi de abrogare a legislaţiei cu privire la limbile regionale sau minoritare, fără îndoială că a fost o greşeala strategică a guvernului nou instalat în Ucraina şi aceasta a fost criticată şi de către România şi de către foarte multe alte state şi instituţii europene, şi nu numai. Faptul că noul preşedinte interimar din Ucraina nu a promulgat Legea de abrogare a acelei legislaţii reprezintă fără îndoială un lucru bun şi în acelaşi timp faptul că există intenţia de adoptare a unei noi legislaţii iarăşi reprezintă un aspect pozitiv. Noi am solicitat şi direct părţii ucrainene, cel mai recent în cadrul discuţiei telefonice pe care ministrul român de externe domnul Corlăţean a avut-o cu omologul său ucrainean, ca această nouă legislaţie să fie adoptată cât mai rapid, însă – foarte important – cu consultarea directă a minorităţilor, inclusiv a minorităţii române, precum şi cu asistenţa Comisiei de la Veneţia şi a Înaltului Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale. Cele două instituţii au adoptat, în trecut, avize critice faţă de textul legii privind limbile regionale sau minoritare şi această deficienţă trebuie să fie remediată. Ceea ce dorim este ca noua legislaţie din Ucraina să fie în deplină conformitate cu standardele europene în materie.”
În baza legii în vigoare din august 2012, rusa a dobândit statutul de limbă regională în zone în care este prima limbă pentru cel puţin zece la sută din populaţie, respectiv în 13 din cele 27 de regiuni ucrainene, în timp ce pentru română aceasta s-a aplicat la Cernăuţi şi în Transcarpatia. Un grup de lucru a fost constituit la Kiev, în care au fost cooptaţi inclusiv lingvişti, filologi şi specialişti în probleme sociale – aceştia pregătind o nouă legislaţie în domeniu. Ucraineana este limba naţională, dar nu vor fi niciun fel de restricţii în ceea ce priveşte limba, naţionalitatea, etnia, religia. Avem un guvern democratic ce garantează drepturile pentru toţi”, a dat asigurări preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, referindu-se la legea în pregătire.
Poziţia României privind situaţia din Ucraina a fost fermă şi în acord cu cea a cancelariilor occidentale. Care sunt efectele socio-economice ale crizei din Ucraina asupra României? Din nou, Bogdan Aurescu: În ceea ce priveşte aspectele cu caracter social, am constatat că în ultima perioadă, inclusiv pe parcursul confruntărilor violente care au avut loc la Kiev, nu s-a înregistrat o creştere a numărului de vize din partea cetăţenilor ucraineni la oficiile diplomatice şi consulare ale României din Ucraina. Din punct de vedere economic, sigur că nu putem să nu remarcăm faptul că anul trecut, volumul schiimburilor comerciale dintre România şi Ucraina a fost în creştere. A existat o creştere a exportului românesc în Ucraina cu 18% şi a importului cu 8,1%, volumul total fiind de aproximativ 1,8 miliarde de dolari. Şi evident că atunci când există o criză economică, atunci când există o criză din punct de vedere securitar într-un spaţiu aflat în vecinătatea României, fără îndoială că pot exista riscuri cu privire la economia statelor vecine. Din acest punct de vedere, faptul că România a avut anul trecut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, 3,5%, reprezintă din punct de vedere economic o anumită garanţie cu privire la stabilitatea economiei româneşti. Dar, fără îndoială, putem vedea că, zilele trecute, bursele europene au fost afectate de evenimentele din Ucraina. Conform analiştilor economici, anumite monede ale unor state au fost afectate, preţul petrolului a crescut, preţul aurului de asemenea, aceste evoluţii fiind sigur puse şi pe seama confruntărilor din Ucraina.”
Preocupată de situaţia din Ucraina, România consideră necesară asistenţa economică pentru Kiev din partea comunităţii internaţionale, prin intermediul FMI şi al altor instituţii financiare şi în strânsă coordonare între Statele Unite şi Uniunea Europeană.
